Poezie
prin lumina oglinzilor îmi simt goliciunea
2 min lectură·
Mediu
e ziua aceea în care nu am curaj să mă ridic din pat
nici măcar să scot un picior de sub pătură darămite nasul
mi-e teamă să privesc în oricare loc al camerei ticsită de cărți și cărți
și lucruri inutile abandobate ca după o bătălie
în oricare parte aș îndrăzni să mă opresc aș simți același rău
e ziua aceea în care nu vreau să mă dedic nici măcar mie ce să mai vorbim de alții
prea trecători prin viață mai ales când e vorba de iubire
nu nu n-am niciun curaj să mă văd cu mine
trupul trecut prin lumina oglinzilor
parcă special amenajate îmi simt goliciunea
e o mare tulbure inside valurile îmi bat în inimă
uneori mă izbesc de zidul aceleiași singurătăți care
umblă și umblă bezmetică pe țărmul lui ovidiu
e ziua aceea fără aburul unei cafele descântate în doi
vocea din telefon nu mă încântă prea tare
am nevoie de ceva palpabil să-mi dea frisoane
o altfel de trezire la viața asta morbidă
e ziua aceea când mă dor oasele de tăcere
scâșnesc dar nu mă întorc pe cealaltă parte
stau răstignită cu ochii în tavan se umezesc și
dintr-odată mai mai să mă înghită o ploaie vioaie cu ferestre cu tot
asta nu e deloc ziua mea preferată
un gând îmi spune hai să-i facem o vizită
ploaia aruncă alice în mine și toate se înfig
sângerând îmi las urma înspre ceea ce am părăsit
greu cu acest obstacol plumburiu să-l dau la o parte
001.629
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ottilia Ardeleanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 252
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Ottilia Ardeleanu. “prin lumina oglinzilor îmi simt goliciunea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ottilia-ardeleanu/poezie/14138537/prin-lumina-oglinzilor-imi-simt-goliciuneaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
