Poezie
am decupat aerul
1 min lectură·
Mediu
țineam un geam de stele în dreptul ochilor
îl mai ștergeam cu dosul palmei ele tot mai aprinse
și mai multe veneau spre mine
cu o viteză de care nu mă temeam
m-aș fi lăsat purtată de fluviul lor în mit
nu puteam trece geamul în vârfuri
prea mic ori eu mă credeam așa mare
aș fi vrut să nu fac stânga-mprejur
nu acum când îmi desenasem acele sclipiri pe care
nu le văzusem în niciun alt ochi
de sticlă
o masă cu un colț în botul sobei
ar fi înghițit orice să poată fi fierbinte
cât o inimă de copil închisă
după stele zăbrele
043.354
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ottilia Ardeleanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 105
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Ottilia Ardeleanu. “am decupat aerul .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ottilia-ardeleanu/poezie/14077500/am-decupat-aerulComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
pentru lectură și impresie, Sorin Oancea!
0
cu exceptia primei strofe, iertat sa fiu, elucubratii.
o masă cu un colț în botul sobei/ar fi înghițit orice să poată fi fierbinte ??????
o masă cu un colț în botul sobei/ar fi înghițit orice să poată fi fierbinte ??????
0
o digresiune atunci când e o realitate. e doar un decupaj din realitate.
mulțumesc pentru citire și opinie. bucuroasă de vizită.
mulțumesc pentru citire și opinie. bucuroasă de vizită.
0

Strofa a doua apare din tulburarea realității. Eul dezvoltat accentuat înstrăinat se desprinde magnific în multiplul arhetipal al visătorului.
La a doua citire apare relația revelație- iluzie. Se rezolvă complexitatea la a n-a citire.
Magnific!