Poezie

mecanism

1 min lectură·29 noiembrie 2011

Mediu

ceasul orașului

clănțăne în două limbi

turistice preumblări

pe cadranul mării

foarfecă timpul

felii subțiri

jgheaburi ochilor

cu indiferență

minutele bat oameni

viața se duce-n

durere

în urmă arc

de singurătate

se destinde

(27 nov. 2011)

043895

Despre aceasta lucrare

Autor: Ottilia Ardeleanu
Tip: Poezie
Cuvinte: 36
Citire: 1 min
Versuri: 15
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Ottilia Ardeleanu. “mecanism.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ottilia-ardeleanu/poezie/13994775/mecanism

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

ZC Zoicas Cristian✓30 nov. 2011

Singuratatea este necesara devenirii omului. Sau o fi vorba de instrainare?

PS Paul Gabriel Sandu✓30 nov. 2011

Poemul tau e aproape filosofic, Ottilia. E o meditatie interesanta asupra actiunii distrugatoare a unui timp impersonal asupra noastra. Poemul cred ca ar mai trebui putin prelucrat, ideea e insa formidabila. Raman cu versul "pe cadranul marilor", un vers ce-mi pare un raspuns la eminescianul "pe miscatoarele carari"..
la buna recitire,

OA Ottilia Ardeleanu✓30 nov. 2011

apreciez cuvintele lăsate aici. mulțumesc.

Ottilia Ardeleanu

OA Ottilia Ardeleanu✓30 nov. 2011

Paul, pentru apropierea de text. poate că ar mai trebui șlefuit. nu știu, mi-e greu să decid, sunt prea aproape de conținut, la momentul acesta.

te mai aștept cu păreri,

Ottilia Ardeleanu