lesbi

Am citit o poezie interesantă, care începând cu a doua strofă adună multă tensiune pe care o eliberează apoi în final. Permiteți-mi să vin din nou cu o sugestie, sper să nu supăr. Cred că ar fi mult mai bine fără primele 4 versuri și fără \"între frunze de iederă\". Din nou spun: nu știu dacă am dreptate și sper să nu fie cu supărare.

Cu prietenie,

Raul

În primul rând vă felicit de cum ați operat
modificările în poemul mai vechi
- e mai mult decât în regulă.

În al doilea rând îmi exprim admirația
pentru ideea de a vă înamora aproape carnal
de singurătate, ori poate e reciproc amorul...

Poemul are tensiune, este o nostalgie frumaosă...

Poate ar trebui să înlocuiți scorbura,
iar timpul trebuie strivit de-a binelea,
că merită, simt și eu asta,
pe amărâta-mi de piele...

Sărut mâna!

P.s.:Citind titlul, o clipă m-am speriat,
abia uitasem de trădarea Sharonei Stone!
Apoi mi-am revenit!

Raul: mă bucur că poemul degajă un aer interesant.
nu cred că sugestiile unui prieten m-ar putea supăra, vreodată. doar dacă nu ar fi sincere (iar asta s-ar simți!).
deocamdată, poemul rămâne așa. mulțumesc.

domule Aurel Sibiceanu, mulțumesc pentru cuvinte. mă voi gândi pentru o modificare acolo.

Ottilia Ardeleanu

Încolăcirile lesbi ale singurătății. O metaforă originală într-un poem întreg, care definește starea poetică a eului liric feminin din orice etapă de vârstă. Particularitatea acestui eu liric este clar definită. Heterosexual, eul liric feminin devine lesbi când acuză la un moment dat iubirea că... strănută.

îți mulțumesc pentru aceste cuvinte care evidențiază \"chipul\" poemului.

Ottilia Ardeleanu