Poezie
în amurgul mării
gândurile pier cu fiecare vapor
1 min lectură·
Mediu
rămân pe țărm
cu ochi cât gălbenușul fierbinte
din palatinul orizontului -
câine cu limba scoasă
prind în năvodul privirii pești
devoranții apelor fac șanțuri înspinate de raze -
îngălbeniți dinți de greblă
părând s-adune scoici orfane
căluți cu alge pe grumaz
crabi eșuați
apuc nisipul de capete
îl scutur de oameni
împăturindu-l meticulos
l-așez sub gânduri
iau o pană de pescăruș
o-nmoi în călimara adânc-albastră
și scriu pe toate peticele volante
orice-mi trece prin minte
pe câteva le fac vaporașe
înserarea își umflă pânzele
hulpavul câine
mârâind înghite tot ce-i pică
(21 iunie 2010)
034
0
îl scutur de oameni
împăturindu-l meticulos
l-așez sub gânduri\"
Aceste versuri se numesc poezie. Un poem scos din rezerva ta strategică cu o temetică estivală, un anotimp scris în mod original în cititor. Era doar un gând. Cu prietenie, Ioan.