animalic simț

a la Nichita. E de mare forță, remarc aici o evoluție deosebită în modul în care vă expuneți ideile poetice. Eș zice \"noaptea urlu stele\", fără \"la\". Nu știu dacă e cea mai bună soluție. Vor mai fi însă alte reacții pe acest text. Felicitări!

Mulțumesc pentru interpretare și pentru încurajare. Deși ideea de a renunța la prepoziția \"la\" este bună, voi lăsa poemul în forma actuală.

Ottilia Ardeleanu

as vrea si eu sa stiu in ce sta \"forta\" acestui poem
e usor sa zici e de mare forta dar sa si explici e mai greu pentru ca e o insiruire fara noima de cuvinte si cand spun fara noima e fara noima adica padurile de maini prapastiile au turbat si asa mai departe sunt criteriul dupa care o poezie e de mare forta?

Cred, totuși, ca nu sensurile vin spre cuvinte, ci invers. Această încercare de umplere cu sens a haosului simțurilor mi se pare a avea multe imagini poetice diforme, de aceea, în viziunea mea, desigur, intenția creatoare nu-și atinge reprezentarea dorită. Prea multe structuri par niște însăilări de vorbe fără nicio noimă: \"în dreapta chelălăi pădurile de mâini\"; \"prăpăstiile în vremuri au turbat\"; \"în stânga latru ceața de cărămizi\". Eu nu prea văd forță aici, însă forțare semantică, da. Urletul acela către stelele verzi este ceva deja un loc prea comun în poezie.


Cu stimă,
Pașa

A se citi fără cuvântul \"ceva\" din ultimul rând. Aș mai adaăuga faptul că nu sintagma \"păduri de mâini\" mi se pare forțată, ci contextul în care este inclusă. Ar fi și culmea să spun acest lucru, când a fost utilizată și de mine într-o formă apropiată: \"vezi o pădure de brațe înălțate spre cer,/ citești în aura lor adevărul\".

Alexandru, întotdeauna o poezie citită în grabă poate părea o înșiruire fără noimă. Cuvintele exprimă mereu ceva, este imposibil să nu le găsim o interpretare. Poate aici ceva nu se potrivește cu gusturile tale. E ok, nu mă supăr și îți spun sincer că mă bucură trecerea ta prin această pagină.
Mulțumesc.

Domnule Pașa, imaginile descrise de mine îmi par clare atîta timp cît știu ce am vrut a transmite. Dacă ele au distorsionat impresia cititorului, nu-mi rămâne decît să trag concluziile pentru viitor.
Eu vă mulțumesc mult pentru trecere și sfaturi
Ottilia Ardeleanu