Olariu Fabian

Momentan e iarnă Și drumurile înspre inimi Sunt blocate, înghețate, înzăpezite.. Fulgi cad ușor pe alei Pe crengi, prin parcuri Nu e nimeni. Balada greierului pare amorțită, Vioara

O să te aștept Pe malul celălalt. Voi fi scăldat în lacrimi, Dar voi zâmbi călduros Așa, aproape înghețat.. Acolo te voi aștepta, Pe tine, prințesa mea. Statuia Libertății, e

În încercarea mea de a distruge Corola de minuni a lumii Voi explica cum văd planeta Dacă oamenii nu ar exista Să spui mereu tot ce gândești Și să nu te gândești vreodată La cuvântul

Furtuna se pregătea să iese din casa norilor și să se plimbe deasupra orașului meu. Vedeam viața prin ochii unui porumbel zbuciumat, vedeam oamenii fugind pe străzi îngrijorați și panicați, dar

În goana după fericire Ei au uitat cum să iubească Cum să zâmbească, să vorbească Chiar și cum viața s-o trăiască Apar însemnele tăcerii Unei inimi fără cuvinte.. Când toate trec ramâne

Eu cred că dacă iubești 2 persoane, tot timpul una din ele se va simți mai mult sau mai puțin iubită.Nu vei aparține niciuneia și niciuna nu îți va aparține ție ca și dedicare. E ca și cum ai merge

In lumea asta oamenii sunt tristi, De parca le-a murit speranta. Cu totii plang, cu totii tac, Dar eu de ce nu pot s-o fac? Eu stiu ca dragostea are o sora Dar ea nu stie ca am un

‘Nainte ca să reușesc Să înțeleg de ce trăiesc Povestea mi-a adus o fată Odată pentru niciodată… Ce-I drept până să știu de ea Inima toată tremura Mă tot striga, îmi tot spunea: -Ai grijă

Imi este greu si tare doare Asa cum nu pot sa compun Singuratatea mea e mare Iar eu sunt un copil, pe drum. Cand tu imi spui.. nu vad iubirea Sa poata exista-ntre noi A mea fata-i ocean de

Sunt nascut odata cu acest pamant Toate ce-s intransul si in mine sunt Timpul lui ce fuge lutul, lui cel greu Plansul lui ,el singur sunt si-n trupul meu Sunt nascut odata cu acest

Acum taci. Încearca sa scrii mai departe Ignora-ti constiinta. Gândeste aparte... Usor usor totul...dispare din fata ta Si, – uite! – lumina. Caldura. Tradarea. Dulcea tradare. Încet, încet dispare

La ce folos atata frumusete Caci multe lacrime ea doar naste.. Un singur om sa te iubeasca Pana cand moarte te va paste, Pana cand timpul ne desparte. La ce folos.. atat de draga Imi esti,

Cum poți să uiți de toate astea/ Când tu pe toate le-ai făcut Când închizi ochii, vine noaptea/ Sau cel puțin asta-i crezut. Cum o să uiți de toți și toate/ Și câte zile-ai făcut noapte, Cum

La început de poezie Observ că totu-i agonie Creionul fost-a învins De tastă, la cursa pe hârtie.. Nu intenționam să fiu Rău în ochii cuiva Dar ochii voștri sunt bolnavi Pentru că tot așa

Adio...stai. Ce vrei să spui cu asta Că până aici îmi va fi viața.. Mai bine dute.. sigur pleacă Te-aștept pe strada cealaltă. Deschide-mi ochii..lasă-mi aer Nu e iubire oarbă, nu sunt

Ce dans prostesc.. Chiar e-o prostie Nu are rost, dacă tu... Nu îl dansezi cu mine. Și pân\' la urmă ce ție viața Te urci în fir..și pleci ca ceața Ziua e... astăzi fericire Mâine extaz în

Sunt iuți..oamenii. Se grăbesc la moarte Nu știu măcar..de ce îi noapte. Se întreabă oare.. Bunul soare.. la ce folos Așa miscare? Vorbesc de zboruri Și de vise..și-atunci când mor Au

Floare brunetă..ce ești tu Când ochii mei nu îți văd pielea, Albă și catifelată Universu-i negru.. Roua de pe ale tale petale Ochii tăi.. două cristale Regina nopții dacă pleci, De ce nu

Sunt trandafirul plin de spini Dar nu ai mei ma inteapa. Chiar daca sunt nedreptatit Stiu viata e prea dreapta.. Nu vreau sa plang doar ca ma doare Nu vreau sa rad doar ca e soare Orice model

Compozitor de vise, ce sper sa le traiesc Strain de lumea asta, de tot ce e firesc Ambitie de ciclop, de-a arata ca pot Sa inteleg ce-i viata, ma rog sa am noroc. Copil pe veci ramane ce tu nu

Batrana catedrala ne-a cam sfintit de tot Azi imi aduc aminte, ce altceva mai pot Cum tu dormeai la mine in brate Si amandoi visam sub clopot. Acolo in umbra catedralei, Iubirea noastra a

Ce este batranetea Exista antidot E-o boala mostenita Sa mor e tot ce pot Te-ai intrebat vreodata De ce imbatranim De ce palim cu totii Spre moarte infrunzind Imbatranim aicea Pe

Lumea intreaga e un teatru Tu aseaza-te deoparte Joace-l unu pe din patru Tu citeste a vietii carte. Viata toata e o goana Eu refuz sa mai alerg Ma voi tine strans de tine Dragostea s-o