cuvintele noastre erau mai mari decat ușa

gustul cuvinteleor răsfrânte în suflet cu alt ecou, decât cel al sensurilor... tăcerea ce răsună apoi cu alte noduri la capăt, și auzim depărtări ascunse

cuvintele se aud prin căderile dintr-un alt cer mai adânc

\"cuvintele noastre erau mai mari decat ușa

rămâneau mereu afară
în pantofii lăsați la intrare\"

și... să ne lăsăm visele la garderobă?

sublim

cu drag,
pierre

O poezie incarcata de sensuri si traire lirica. Ceva bun si frumos cum n-am mai citit demult. Mi-a placut in mod deosebit. Felicitari, Anana.

\"Fiecare asculta depărtarea celuilalt\"
...un vers care spune mai mult decât poeme întregi...
a fost prima poezie pe care am citit-o astăzi și sper s-o iau cu mine pentru întreaga zi. Felicitări pentru text!

A îți citi versurile e ca și cum ai aprecia un vin de calitate: întâi îl privești să vezi dacă îți place culoare (iar acest poem este bine structurat), îl agiți un pic și îl miroși (la prima citire doar îl simți) și apoi îl guști (în final îl înțelegi)...
Ai surprins o realitate tristă: cuvintele au pierdut din menirea lor, acum nu mai exprimăm ci ne ascundem în spatele secretelor ce nu trebuie dezvaluite, iar sentimentele devin un pretext pentru a ne retrage in noi insine...

Cu apreciere,
Valentin

Delicat si surprinzator. Multumiri pentru incintare.

Cuvintele poartă în miezul lor teama nedeslușită, tăcerea tainelor și speranța care poate zbura în iluzii deșarte.
Când “cuvintele sunt mai mari decât ușa” sufletului, rămân înafara noastră și nu exprimă lăuntricul.

Nicolle, uneori cuvintele nu se rostesc pur si simplu...
atunci inventam scuze, le uitam la garderoba:)

Elena, iti multumesc ca esti aici, conteaza pentru mine,
e minunat cand aceeasi emotie ne atinge sufletul

Ileana, de cate ori vii, imi aduci nostalgii natale!
versul citat de tine e cel care imi suna si mie destul de bine,
multumesc de zambetul adus, o sa-l pastrez toata ziua:)

Valentin, ma bucur ca te-ai intors la scris, mi-era dor de cuvintele tale!
poate intr-adevar e de preferat o „tacere” de cateva ceasuri, decat...

Adrian, eu iti multumesc de trecere, cuvintele celor care te citesc,
te ajuta sa alegi aceea parte fericita a lucrurilor...

Razvan, intotdeauna cuvintele mi-au adus cele mai mari temeri,
niciodata nu am fost multumita de cum le-am folosit,
sau le inghit sau raman in afara mea, ma bucur insa cand
uneori in scris imi raman fidele...

anana