locuiesc în oglinzi

\"locuiesc în oglinzi... să nu știe nimeni că sunt\"... doar eu să știu că sunt acolo... (nu întâmplător mi-a plăcut)

cu drag
Raluca

Nuta,
imi plac poeziile tale din doua, hai sa zic, puncte de vedere.Primul ar fi acela acuratetea mesajelor, exprimate intr- o limba romana pusa la loc de cinste, cel de- al doilea il reprezinta talentul tau in a scrie.Eu simt cand iti citesc poeziile ca le pot asocia cu melodii pentru ca e nevoie ca ele sa capate nemurire.In poezia de fata un \"multo in parvo\" vorbesti de nevoia de identitate prin prisma iubirii.E patrunzator mesajul, dar, da-mi voie sa-mi exprim o parere.\"doar visele tale sa ma nasca\" este un vers ca un corolar, numai ca acest \"sa nasca\" este des uzitat si imi pare ca stirbeste cumva din originalitate.Nu stiu cu ce-ar putea fi inlocuit, poate cu \"sa ma numeasca\".
Nuta, sper ca nu te-am suparat cu observatia mea, asa simt eu si cum spuneai candva prietenii se cunosc in orice imprejurare.
Numai bine!

Raluca,
ma bucur de semnul lasat, de asemeni ca ai
intuit secretul ascunzatorii mele:)
lumea oglinzilor din noi e o lume de refugiati fara
identitate, in asteptarea (re)nasterii
cu drag
Anana

Florina,
nu m-ai suparat, dimpotriva:)
mi-ai dovedit ca nu-mi scrii ca sa-mi intorci un favor
(ca sa spun asa), ci chiar ca sa ma ajuti sa inteleg cum
este perceputa poezia mea, iar lucrul asta il fac
prietenii, acei prieteni carora le pasa…
nici daca nu ti-ar fi placut nimic din text, nu m-as fi
suparat, respect parerea cui mi se adreseaza, doar de-asta
am lasat libera accesarea comentariilor, ma deranjeaza
doar ironiile, subiectivismul…
ma bucur ca a ajuns la tine intact mesajul pe care am dorit
sa-l transmit: doar prin iubire primesti identitate.

despre ultimul vers, nici pe mine nu ma multumea, ii vedeam
naivitatea, uzitatea, dar pe moment nu am gasit altceva,
imprumut deocamdata cu placere sugestia ta, multumesc.
multumesc si pentru cuvintele tale de apreciere, e
magulitor si benefic sa stii ca cineva gandeste frumos
de tine:)

cu drag
Nuta

aici am vrut să vin inițial, am citit între timp ultimul tău poem...și mai simplu...și mai dens.
îmi place cum ai folosit tu simbolul \"oglinda\", eu, recunosc, am o \"afinitate\", să-i zic așa (nu-mi găsesc acum cuvintele, la ora asta din noapte) pentru oglinzi...
mi-a plăcut să locuiesc și eu, pentru o clipă, în oglinda ta, visând:

\"să n-am niciodata chip

să nu știe nimeni că sunt

doar visele tale
să mă numească \"

un nume nou nenumit și nelumit

cu drag,
Claudia

Claudia, pe mine m-a cucerit debordanda imaginatie
a lui Borhes apropo de oglinzi…
mi-a ramas undeva obsedanda in minte, ideea trecerii
din lumea oglinzilor in lumea oamenilor…

multumesc de locuirea oglinzii (mele), visul
tau se va naste si va purta cu certitudine un nume anume:)
cu drag
Anana