Ochiul tău din depărtare-mi spune,
Că spui totul cum aș vrea să sune.
Dar urechea mi-e închisă și privirea mi-e piezișă,
Iar tu fugi, te scuturi pe blugi
și fugi...
Vreau să te prind, să
Iată-mă în lumea mea. Iată-mă readus pe Pământ de niste ființe tăcute, colorate, stopite cu rouă. Nu am uitat de unde am plecat, însă dacă mai rămâneam, rămâneam legată. În sfarșit acum nu mai
Parcă mai ieri duceam dor de moarte și parcă mai ieri eram copil bătut. Parcă mai ieri și mai azi mă întorc iarăși spre nicăieriul găsit într-o carte veche, cu un bilet de autobuz din Galați. Nici nu
Cine mă știe s-ar distra copios
să vadă
cum dau tot pe-un ochi frumos
pe un camion de note false
pe zăpadă.
Cine mă știe s-ar uimi o clipă
să știe
cum îngheț un cântecel
pe o fițuică arsă
pe
Plafon. Trist și sec. Plafon. În vremea Cetății nu era la modă să îți plafonezi tavanul. Iată că vremurile s-au schimbat, nu mai poți vedea cărămizile zidului de acest tern, tăcut și rece plafon.
Cad stele una câte una de pe cerul vieții,
Dispar în ritm tot mail alert...
Și parcă fac loc dimineții
Care se-apropie ca un vis incert...
De lângă mine, una câte una
Se sting maiestros și
Sunt un scriitor care caută să fugă, dar îi e lene să fugă...Cere prea mult efort fuga asta...Prefer să dorm, să beau, să citesc, să vorbesc, să râd... vreau să fug de două himere tâmpite care mi-au
Odată am înțeles căile vieții și credeam că am atins treapta nebanuită a existenței. Eram nu foarte departe de tine, nu te cunoșteam, însă. Nu pot să spun că acum te cunosc, dar din miile de măști pe
Am revăzut Cetatea după un an, an în care au căzut capete, în care s-au desprins destine, în care viețile noastre s-au jucat de-a v-ați ascuns printre ziduri. Cetatea încă respiră a NOI, a o ploaie
Cu fiecare zi care trece între noi, vad din ce în ce mai clar niște lucruri. Ochii care nu se văd se uită. Cine a fost cretinul care a spus asta? Încercam deunăzi să îi explic unui suflet că ceea ce
Din nou, banal ecou în gol. Degeaba. Nu mai știu unde sunt, ce fac, de ce beau atât... Mă beau singură, incerc sa ma înec. De nu-știu-câte ori mi-am jurat că nu te mai caut, că te las în pace, că
... totuși parcă atunci când cauți ceva foarte mult timp, iar apoi îl găsești într-un final îl suprasavurezi până când ți se face greață și simți că trebuie să îți iei zborul... nimic nu mai are sens
Dă la o parte perdeaua cea verde,
iar șuieru-adie-mi-l lin...
te cheamă coapsa mea dreaptă, te cheamă un pahar cu vin.
De apăsare și de frig
îmi arde umărul drept și tu pleci
și nu știi unde
Suflet sur
Ce te-ai stins prematur...
Vis pierdut
Pescăruș din zări căzut.
Frate tânăr cu cămașa înflorată
Dintre noi n-ai să pleci, de fapt niciodată.
Și dacă tu de sus ne
Inima îmi bate așa de tare, încât parcă-mi leagănă tot trupul. Am fugit din dimineață la cumpărături de suflete ce se vindeau, însă nu am prins niciun fel de reducere. Se pare că locul mi-e mereu
ușile meschine-și închină gândul de mortar
spre porți
și tu nu știi că eu nu vreau ca râul sa te cheme
dar iată-ne în prea târziul ce-a trecut
și culorile se închid înainte de vreme.
nu vreau
piezișă mi-e strada din minte
aș vrea
ca goarna să nu mai urle după mine
căci corzile vocale înecate în ea
mă ard în palmă, jur pe cele sfinte.
iar mana lichidă se schimbă în galbeni
pe gâtul
Printre foi pline de ulei și benzină, mă plimb cu Lupul. E bine. Am luat de mânuță un alt copil și mi-am dat de tot jos cojițele de piele, acum hăinuța îmi e nouă și lucește frumos, de un verde de
A minți e, mai nou, o artă,
râde hârb de oală spartă!
Ochii mei se-nchid alene,
trombus cenzurează vene...
Eiii... de-aș știi ce să mă fac,
să învăț și eu să tac...
Litere și note proaste,
Ia mâna de pe tâmpla mea,
M-am săturat de bancul ăsta prost, m-am săturat de tot ce îmi poți da...
Pleacă și închide ușa-n urma ta,
Nu privi înapoi, nu mă regreta!
Căci timpul ăsta tot care-a
De ce copiii nu mai joacă prinsa,
Pe după pomii grei de corcodușe?
Și nu mai adorm cu lumina aprinsă
Nu mai rostesc priviri ghidușe.
Și gumiplastul pe maidan,
Și vise roze de fetiță,
Și mama
Ce ți-a trebuit să-mi furi tu mie
un rinichi
ca să il infectezi cu dume proaste.
Ce ți-a trebuit să mă furi cu lovituri în frunte,
cu mii și mii de porcării mărunte?
Cu sângele curgând, în val
Să-mi spăl sufletul de petele trecutului
Și trupul să mi-l curăț de păcat...
Migrenele mă bântuie: ielele vântului,
Mercurul termometrului iar s-a drogat.
Coapsa ce te chema să o săruți acum
mi se corectează lucrarea la mate
sunt tot felul de date.
dacă eu am scris cu minus de ce doamna învățătoare vroia plus?
și cine i-a spus
că nu e plus?
și care-i diferența? o liniuță
în