Poezie
Ce scumpă-ți e privirea
1 min lectură·
Mediu
Ce scumpă-ți e privirea,
În clipa de tăgadă,
Ce-ți zornăie menirea,
În mâini îți e plămadă.
Cureaua e mai strânsă,
Mai strânși suntem în joc,
Mă duc pe calea unsă,
Să prind răul de mijloc.
Sunt vita ce se strâmbă,
Când șoapte i se spun.
Eu nu mai cânt în stambă,
Peste tot, nimic nu spun.
Sunt castelanul părăsit,
De timpul meu trecut umbrit.
012.911
0
2. nu e nevoie să mai scrii o dată titlul poeziei în secțiunea pt conținut atîta timp cît acesta este afișat sus, la titlu.
3. nu este nevoie să-ți indici numele în conținut atîta timp cît numele tău este de asemenea mențiosânat sus, dar, e alegerea ta.
4. în strofa 2, 3 versurile 2,4 nu rimează, nu au ritm, lipsește armonia muzicală; cred că ar trebui să le mai prelucrezi.