Poezie
Cantecul noptii lungi
Cantecul noptii lungi
1 min lectură·
Mediu
Noaptea! O iapă gârbovă! Zace
În grajdul lumii plin de vreascuri și resturi.
Rumegă controlată în fălcile late
Osoase și uscate gânduri și versuri.
Lângă ea un șoarece monstru
Toacă o coajă de lună gălbuie.
Amândoi sunt aducători de dezastru.
Blesteme și farmece. Fum de tămâie.
Încet se despletesc clipele morții
Ca părul codanei, ca un izvor.
Cad stele. Cântă îngerii nopții
Din trâmbițe în întunericul gol.
001.235
0
