Poezie

Naționalism

1 min lectură·10 iulie 2026

Mediu

Eu, asemenea ție, îmi doresc o lume mai bună.

O lume în care amândoi să ne bucurăm

De ce ne înconjură rodind împreună.

Simt că suntem codrii ce nu pot pleca altundeva

Fiindcă în sâmburii din pământul unde cresc

Sunt ancorați, ca într-un port corăbii care

Au plecat după tezaur și întoarse rodesc.

Tu, însă, de fiece dată în care privești toate aceste

Întinderi peste toate câte cuprind munți, câmpii și ape

Ce alături de tine îmi doresc să le întind mai departe,

Vezi în ele stoluri de goluri ce ne cuprind

Și fără de care am arde ca lumina

Candelei din a cărei ademeniri

Umbre insipide revin.

Și alegi să trăiești într-o lume mai bună decât este

Acceptând ca înflăcărarea lor să îți pătrundă

Cu fiecare secundă precum în rupestre

Orizonturi următoare priviri

Încadrate de ferestre

Ce înghit lumini.

Noi ne prețuim într-un fel în care

Copiii noștri niciodată nu o vor face.

Fiindcă, pentru ei, a rodi, a pluti, a deveni

Nu este ce rămâne, ci ceea ce urmează

Să-i împodobească din rădăcini.

0088

Nincu Mircea. “Naționalism.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nincu-mircea/poezie/14203701/nationalism

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.