Poezie
Împotriva luminii VII
1 min lectură·
Mediu
Folia de plastic plutea împinsă de vânt,
Ca o pasăre care alerga prin cer
Ori ca un gând după cuvânt.
Își zvârcolea trupul lovindu-se de apogeu
Ca și cum de gol s-ar fi lăsat atrasă
Spre îndepărtarea ce îi creștea
Din privirea în care plutea
Pe deasupra trecerii
Mele spre casă.
Privind-o cum se înălța peste lume,
Împinsă de aerul ce îl respira,
Am înțeles ce este zborul.
Că este ceea ce crește din ceea ce ne înconjură
Fără a fi vie, fără a fi căutare, fără a fi,
Deși plutea peste lumini
Care o deformează...
Prin înalt carnea ei devenea butaforie
Pe care ochi mei o interpretau
Ca pe decoruri ale întâlnirii
Privirilor mele cu ceea
Ce aș putea deveni.
006
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nincu Mircea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 121
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Nincu Mircea. “Împotriva luminii VII.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nincu-mircea/poezie/14202037/impotriva-luminii-viiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.