Poezie
Grauri
1 min lectură·
Mediu
Schimb carnea mâinii drepte
Cu mișcare mâinii stângi căreia
Îi stă întinsă, ca un perete, umbra
Pe care o disjunge din urma
Luminii adunată din dungi.
Atingerea cu care o generez
Din lovire devine ceea ce îmi doresc
Când prin mișcare mă manifest.
Adieri ce ridică de pe ape mării
Valuri rostogolite până când
Peste plaje devin carnea mâinii
Înconjurată de golul luminii.
Grauri care caută stoluri
În sine unde ca umbre pătrund
Devenirile pline de alte goluri
Care între spații rămân.
00271
0