Poezie
Constelații
1 min lectură·
Mediu
Sunt lumini care ne cad în ochi
Mai repede decât răsare zarea.
Pentru că în privire lumina crește
Din marginea închipuirii văzute.
Dincolo de strălucirea lor rămân
Întinderi unde plutesc vederi
De incomplete serii de seri.
Între lumina lor și lucirea noastră
Cresc infinituri din care se nasc
Trupurile unor ochi mai mari
Și mai mulți decât toți
Ochii noștri de-acum.
01656
0
Continuarea, însă, în cazul poemului dv., este cam stângace. Elementele de legătură aduc un aspect inestetic: Pentru că, Căreia, pe care, în care. Iar repetiţiie zării, vederii, luminii, ochilor, într-un text atât de scurt, strică toată frumuseţea începutului.