Poezie
Poietică
1 min lectură·
Mediu
Nu poți întreba privighetoarea
pentru ce cântă, fiindcă
nu se aude cântând.
Ceea ce, pentru auzul nostru
e muzică, pentru privighetoare
este felul ei de a fi cuvânt.
Asemenea,
nu poți întreba
de ce poetul poetizează.
Fiindcă el nu cântă.
El visează.
Ceea ce rostuiește,
e zvâcnirea ființei care,
ca strigăt, în inima noastră
îmbumbie ca înflorare.
02791
0
Cred că am găsit, într-un final, problema dv., în general, în poezie. Dv încercaţi să sofisticaţi simplitatea, pe când Da Vinci spunea că Simplitatea este cel mai sofisticat lucru, sofisticarea extremă. Ori aici e şmecheria, să fii sofisticat la extrem, prin simplitate.
Ar trebui să vă debarasaţi de toată sofisticarea în procesul creaţiei, pentru a reveni, cu naturaleţe, la simplitate. Nu vorbesc de o simplitate retrogradă, evident. Ci de acea simplitate echivalentă cu prezenţa lui Dumnezeu, coborât odată cu inspiraţia şi revelaţia.