Poezie
Întunecare
1 min lectură·
Mediu
Când dorm nu dorm
Ci aștept să-mi înflorească
Fluturii inimii-n piept.
Și sunt încordat și atent
La fiecare mișcare cu care
Învolbur aerul imaginar
Pe care mi-l sorb.
Molii mi se zbat
Cu înserate înaripări
Ca frunze uscate împletind
Așternuturi pentru
A acoperi moarte
Îndepărtări.
Ochii mei, ca două oceane,
Mi se dilată crescând în carne
Pentru a te cuprinde rostogolită
Precum din cer Luna plină
În golul ei din lucarne.
Așadar, când mi te întinzi
Peste retină eu te visez
Ca urmă a umbrei ce
Întunecată crește
Vibrând diez.
02812
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nincu Mircea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 90
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Nincu Mircea. “Întunecare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nincu-mircea/poezie/14184651/intunecareComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ȘȘșters✓în care există armonia dintre limbaj şi idee. Plus că nu mai există acele exagerări în ceea ce priveşte rimele. Există doar două vizibile, la distanţă, care accentuează ideea. O mică greşeală aici: Pe care ce îl sorb.
0
NMMulțumesc pentru apreciere și corectură!
0