Poezie
Interior
1 min lectură·
Mediu
În interiorul meu sunt două nopți.
Noaptea moartă ce nu e visată
Și noaptea care mă învie
Cu parfum de păpădie.
În fiecare îmi ești alături.
Margine a formelor cu care,
Precum cu fiecare îmbrățișare,
Îmi dezertează din sine enorme
Explozii de lumini din soare.
Cu prima noapte mă îmbăt
Ca un ochi care privește tot.
Apoi, în cea de-a doua privesc
Prin întuneric golul ceresc.
Și îmi cresc, în interior, umbre
Ale luminilor cu care plutesc
Nesfârșit și la întâmplare.
00714
0