Poezie
Primăvară
1 min lectură·
Mediu
Ca zeul jertfit pe altar frunza
În propria umbră se așeza.
Pentru că murise desprinsă din ram
În întuneric se întindea ca adânc
A unui altceva din altcândva.
Nefiresc trupul ei se contorsiona
În raza lumini în care reflecta
Lovindu-se de stră-strălucirea
Adâncului de unde se risipea.
00648
0
