Poezie
Provocare
1 min lectură·
Mediu
Un gol dezbrăcat, simplu, plin de sine,
Mi se oferea privirii din nesfârșire.
Un fel de trup prins de aripi, de priviri,
Care se lăsa purtat ca niște picioare
Îmburuienate pășind printre spini.
Lumânare arzând înaintea icoanei.
Strălucire vibrând în fereastră.
Șoaptă scuipată care întinde
Lumea din lumea cealaltă.
De aceea îi redimensionez cadrul să îmi intre
Nesfârșit în toate golurile de pretutindeni
Și în fiecare umbră cu toate umbrele
Care îmi invadează secundele.
021.134
0
E ca un sonet cu strofele inversate. Deosebit imaginarul poetic.