Poezie
Înveșnicire și înfiripare
1 min lectură·
Mediu
De-aș mai avea o singură clipă de trăit,
Acolo unde m-am născut când am murit,
Dincolo de ceea ce a rămas infinit
Și ar trebui să fie un nesfârșit,
Aș alege să fiu zbor petalei.
Să fiu asemenea celei dintâi întineriri
Înainte de a-i fi îngălbenit din visare
Și de a pluti între ram și pământ
Gol, ca într-o mare meduza.
Să fiu acea înlegănare,
Dansul pietrelor sculptate care
Printre ruine, ca umbre de aripi întinse
Fără a fi cuprinse, desenează uitare.
Și să devin cântul desprins din visare
Ce ar vibra căutând în cuvinte solare
Stele căzătoare și câmpii nesfârșite
Unde zvâcnirea se înfiripă picătură
Cu picătură în stalactite.
00709
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nincu Mircea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 110
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Nincu Mircea. “Înveșnicire și înfiripare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nincu-mircea/poezie/14171648/invesnicire-si-infiripareComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.