Poezie
Ploaie de primăvară
1 min lectură·
Mediu
Ropot chel de boabe goale care pică susurând
Înflorind rochii de iele peste câmpuri fluturând,
Pedalând din aripi trece... Biciclete, motocicluri...
Risipindu-se în verb. Rădăcini din alte timpuri.
Ca și umbra lor târâtă de prin ceașca de cafea
Își dezbracă cerul haina sclipitorilor din stea,
Iar în trupul iască unde pun amprenta ca pe rob
Își doresc s-așeze zarea regelui nebun și orb.
Nici potop, nici Eshaton, nici măcar un Babel turn
Nu le pot descrie zborul căruia fidel rămân.
Miezul inimilor care se zdrobesc în depărtări
Încolțesc mirare frustă, muguri din însingurări...
Ah!... Te las să înfierezi mușcând carnea florilor
Ca un vulg pușcăriaș furând taina nopților!
061.360
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nincu Mircea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 108
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Nincu Mircea. “Ploaie de primăvară.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nincu-mircea/poezie/14170596/ploaie-de-primavaraComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
"Mirarea frustelor însingurări" este singurul loc în care ritmul șchioapătă. Nu se poate îndrepta să fie un sonet foarte reușit.
0
Mulțumesc, Dragoș Vișan! Am citit cu voce tare și am modificat. Sper să fi făcut ce trebuie.
0
Este fain cu "încolțesc", însă, precum în cazul verbului din versul anterior, "zdrobesc" nu mai aflu subiectul la plural în toată strofa a treia.
0
"Inimilor" și "unde" nu-s subiect.
0
Nici potop, nici Eshaton, nici măcar un Babel turn
Nu le pot descrie zborul căruia fidel rămân.
Miezul inimilor care se zdrobesc în depărtări
Încolțesc mirare frustă, muguri din însingurări...
Nu le pot descrie zborul căruia fidel rămân.
Miezul inimilor care se zdrobesc în depărtări
Încolțesc mirare frustă, muguri din însingurări...
0
Vă mulțumesc pentru analiză! Am mers până la capăt pe mâna și viziunea voastră, motiv pentru care vă sunt recunoscător.
0
