Poezie
Poem rubensian
1 min lectură·
Mediu
Rubensiene gânduri rostogolind imagini
Mi se-întâlnesc cu mine la margini de cuvinte.
Ropotitoare glasuri, șoptind din stropi de ploaie
În oglinda ferestrei, ca niște ochi de grauri
Clipind din aripi bat lovindu-mi în tăcere
Îndepărtarea care mă umple de plictis.
Tu, ca un nor albastru crescut din cerul alb,
Vederii înfierată cu ochi ce te privesc
Aceluiași cuprins devii din nefiresc.
Un șarpe-n-înfometat, încordat, ce așteaptă
Să sară spre a prinde din umbre alt Apus.
Cuprins de legănarea dintre vis și visare,
Aproape-înmărmurit, dar încă treaz și gol,
Te rog, plină de grații, din nesfârșire lasă
Cuvântul tău diform în mine să renască
Rubensiene gânduri ca pe un unicorn!
021.457
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nincu Mircea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 109
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Nincu Mircea. “Poem rubensian.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nincu-mircea/poezie/14169403/poem-rubensianComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
NMÎți mulțumesc, Maria, pentru dereticare!
0
:)
mi-a furat ochii, ”Rubensiene gânduri rostogolind imagini”
prispa casei e cuartă, ai mai putea da cu mătura puțin și prin casă:
ochii cu ca-
-re te privesc,
poemul este însuflețit, zici că este scris de un adolescent,
:)