Poezie
Glas
1 min lectură·
Mediu
Nestemate corcodușe cad coapte în drum
Întinzându-și umbre din trup peste caldarâm.
Culorile pălăriilor în care înoată, fetru-pământ,
Îmi îmbumbie ca niște sâmburi în gând.
Privindu-le văd câmp plin de lăstari înfloriți
Și cărări prin păduri întinse cuminți.
Umplându-mi vederea cu a lor stârvuri
Aud în ecouri tăcerea din muguri
Înrâurindu-mi căutări și risipiri
Fetru-pământ înglodând...
De-a lungul drumului și la mine în gând
Strivite plutesc în fetru-pământ.
00977
0