Poezie
Paternă
1 min lectură·
Mediu
Un pom cu rădăcini ce nu cresc în pământ
Încă înflorind în fiecare primăvară.
Luna ce însângerând înființează
Mușcată de umbre, visând turturele
Și tace ca răsăritul ce a ajuns în apus.
Apa din care fructul își adaugă trup și cuibul
Împletit pentru a purta în pântec timpul de mâine.
Ciutura pe care fântâna o lasă să îi consume
Nesfârșitul de sub oglinda apei în care stelele
Din cer ca într-o pânză de paing plutesc …
Totul asemenea unei păduri pe ale cărei cărări
Rătăcesc umbre din adâncul acelorași nesfârșiri
Născute din umbra umbrelor ce se întind
În întuneric spre a hrăni rădăcini
Risipite de ramuri prin cer.
O viziune cosmică a peștelui care
Pe fundul mării se ascunde printre alge.
00905
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nincu Mircea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 121
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Nincu Mircea. “Paternă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nincu-mircea/poezie/14167414/paternaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.