Poezie
Rugăciune
1 min lectură·
Mediu
Viperă-înveninată ori șopârlă mă fă Doamne!
Să m-ascund în iarba-naltă, nimenea să nu mă vadă!
Și prin mărăcini, în codri, să alunec ca prin zodii…
Sângele să-mi încălzesc, solzii să mi-i strălucesc...
Și din ochi fă-mi, Doamne, stele să mă pot privi cu ele
Din înaltul cerului în adâncul gândului!
După care du-mă-n lume să rămân fără de nume
sau într-un pustiu secat prin nisipuri să mă scald!
Pune, Doamne, lângă gheare aripi mari, rătăcitoare,
ca niște penițe negre să scriu cu ele prin vreme!
Și ca pe-o prună uscată de la Tine de la poartă
mă adună și mă șterge să lucesc precum un rege!
Și suflă în pielea mea ca-într-o frunză vântul toamna!
De m-oi ridica să plec, taie-mi, Doamne, drumul drept,
să Te pot găsi când zbor ca un gând pe gânditor.
Vipera-înveninată ori șopârlă fă-mă Doamne,
Doar o dată și-încă o dată, după care, încă-o dată!…
00868
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nincu Mircea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 150
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Nincu Mircea. “Rugăciune.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nincu-mircea/poezie/14166998/rugaciuneComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.