Poezie
Pășire
1 min lectură·
Mediu
Când deschizi poarta următorului vers
Fie te izbesc sunetele care-l stresează,
Fie tăcerea lui construită invers.
Nu contează, însă, ce te va izbi!
Faptul că ai deschis poarta lui pentru a intra
Într-o lume care așteaptă să i te dărui
Este darul pentru care a fost zidit.
Este în sine propria deschidere!
Risipire a ceea ce ar fi fost să devină.
Nesfârșirea care așteaptă acel mâine
Adăugând ce nu-i aparține.
Este poarta care te trece prin pereții
În ale căror ferestre stau închise
Uitări din carnea depărtării.
001.485
0
