Poezie
Gând ontologic
1 min lectură·
Mediu
Gândul că voi deveni mă poartă
Prin carnea din care mă voi naște.
Coboară odată cu mine în afară
Și mă umple de mine pe dinăuntru.
Adâncindu-mă în gândul de care
Mă las dus devin ceea ce sunt. Adânc
Ce se adâncește spre a dobândi direcție.
Înalt care se înalță spre a se înălța.
Între devenirii mă caut și mă adaug
Din ceea ce aflu. Și mă prefac în brațe
Care privesc atingând fără să audă
Gustul și plăcerea de a vedea.
Dimineață, te rog, mergi mai departe!
Trezește-te din noapte ca din altă viață.
Vom privi în orizont ca întâia dată!
În gândul a ceea ce ne poartă.
001.040
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nincu Mircea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 109
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Nincu Mircea. “Gând ontologic.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nincu-mircea/poezie/14164820/gand-ontologicComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.