Poezie
Zvâcnire
1 min lectură·
Mediu
Aud când mă aplec în efemer
Izvoare ce curg prin mine
Înspre altundeva.
Ca printr-un gând umbra unei paseri
Care migrează spre orizonturi
Pe care le poartă în carne.
Zgomotul lor infernal e o zvâcnire
Ce inima o împinge prin carne.
E căutarea drumului pe care
Mă întorc la tine.
Clopotul ce bate din cer.
00925
0