Poezie
apocaliptică
1 min lectură·
Mediu
înghit câte un fluviu și-apoi încerc să dorm.
în carne simt cum macin pietre.
și-aș vrea lumina din stele să-o torn
în forme clasice și desuete.
îmi trebui ani și multe alte stepe să colind
în trup să port durerea unui fluviu.
din rădăcini vulcanii să îi schimb,
din guri să risipesc diluviu.
și nu va fi de-ajuns să mor cu moartea mea.
va trebui un cimitir să moară.
aș vrea cumva enorm câte o stea
să cadă în fiecare seară.
001430
0