Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Creație silită

1 min lectură·
Mediu
Mă silesc cuvintele singure să le las să se rostească.
Îmi spun că nu au nevoie de limbă și de nimeni
Care altfel decât voiesc să le articuleze.
Le ascult, dar le stau în umbra primelor litere,
Să nu cumva fără minte să se rostogolească
În formule magice sau în blesteme.
Le privesc cum zburdă, cum se joacă, cum strigă...
Copii printre tobogane, balansoare și leagăne
În joacă căutând lumea să o înțeleagă.
Libertatea lor este vis de noapte ce se naște
Din divina clipă a creației universale
În lumină pentru prima rază de soare.
012.095
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
95
Citire
1 min
Versuri
12
Actualizat

Cum sa citezi

Nincu Mircea. “Creație silită.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nincu-mircea/poezie/13943297/creatie-silita

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@retras-0028579Rretras
Primele două strofe m-au trimis la creația de început a lui Blaga, tocmai la lupta cu cuvântul, o luptă ce el însuși o recunoștea. Mi-au plăcut mult primele două strofe și mă așteptam, sincer vă spun, la un final mai puternic. Dar finalul vine pueril-explicativ înm penultima strofă și filosofico-explicativ în ultima. Și cred că nu e potrivit, pentru că se creează o ruptură nepoetică a discursului.
Cred, e o opinie, sigur, că poemul ar trebui reg\'ndit începând cu a doua strofă.
A. Și nici titlul nu m-a prea impresionat.
Mai revin aici,

Raul C.
0