Poezie
Lumina dinaintea luminii
1 min lectură·
Mediu
Din veci de veci, mistuindu-se-n sine,
Lumina eternității arde din fire.
Aceeași sămânță mereu îmbumbește.
Împlinitul prin toate desăvârșește.
Dacă spun că o știu mint, mă înșel.
Singură este pe pământ și în cer.
Dacă spun că n-o cunosc mă întristez
Și fără ea simt cum strâmtorez.
Vesel și de multe ori cu bucurie
Am simțit-o în veacul ce va să fie.
În genunchi și cu căldură firească
I-am simțit mângâierea cerească.
De atunci mă poartă pe heruvimi
Lumina nestinsă a Sfintei Treimi.
001.389
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nincu Mircea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 83
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Nincu Mircea. “Lumina dinaintea luminii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nincu-mircea/poezie/13912600/lumina-dinaintea-luminiiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.