Poezie
Ah, frunzele...
1 min lectură·
Mediu
Ah, frunzele, frunzele...
ar trebui inventat un anotimp pentru frunze.
Arămii, bej, acaju, nuanțele inimii clocotesc in frunzele
toamnei ăsteia care ar trebui să poarte alt nume.
Ah, frunzele, frunzele...
dăruire rotundă în vârtej de clepsidre răsturnate
la fiecare bătaie a inimii... le simți?
Ah, frunzele, frunzele...
cad în cohorte, se-ndeasă, ah, frunzele,
trecerea nu poate fi oprita, ah, frunzele astea...
ruginiu își măsoară pasul uitarea.
Dă-mi mâna... frunze, frunze...
Nu te mai văd, nu te mai aud,
numai căderea frunzelor
țipă infernal
Aaaaaaaaaaah, frunzele!!!
dați-mi un ștreang
să spânzur frunzele toamnei ăsteia
care ar trebui să poarte alt nume.
023
0
atrna suspendate de vreo panza
de paianjen ascuns pentru iernat
ah, frunzele, verzile
s-au sinucis aruncarilor
de pe ultima creanga
a vreunui copac
frunzele
Bocet, poezia ta, Nicoleta, strigat, poezia ta, plans, a ta poezie, racnet.
Te citesc cu drag,
Daniel