Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Jurnal

Obicei de Ispas

2 min lectură·
Mediu
De ani buni marile Praznice creștine le petrec într-un, vorba poetului,: „sat din margine de codru răsfirat sfios în vale” …………………… N-am făcut excepție nici anul acesta de Înălțarea Domnului (Ispas). Astăzi, de dimineață, m-am îmbarcat, împreună cu nepotul preșcolar, în mașină și cu tot riscul ploii, ce se întrevedea, am pornit înspre acolo. N-am regretat. Eu m-am bucurat mai mult de bucuria preșcolarului, iar el de ineditul spectacol. A avut ce vedea și auzi. Tinerii de la cei mai mici și până la juni și fete mari, grupați pe vârste, fete și băieți separați, îmbrăcați în frumoase costume populare, au dat ocol satului așa cum au făcut înaintea lor și alte zeci sau chiar sute de generații. Se opreau pe la troițe apoi le ocoleau, la fel și la răspântii de drumuri. Primii au fost juniorii de la grădiniță și din clasele I-IV. Fiecare era pe spinarea unui bidiviu, adică pe un băț ce închipuia calul nărăvaș, împodobit cu flori și clopoței. Au urmat fetițele. Apoi cai adevărați, împodobiți și ei, ce purtau călăreți adevărați. O cavalcadă pitorească, prilej oferit tinerilor băieți de a-și arăta măiestria în strunirea calului. Grupul fetelor mari au încheiat ceremonia. Glasurile lor, pe o linie melodică simplă, spuneau un cântec vechi: Sfântă cruce nu te duce Oooo… Sfântă cruce nu te duce Că vin junii cu cai buni Și fete mari cu cununi Și bătrâni cu-nchinăciuni Și preoți cu rugăciuni ………………………….. Astăzi joi de dimineață Mânecat-au mânecat Fetele șoimanului În câmpul Rusalimului Să-ncerce grâne de-s bune Ovezele de-s ovezite Otăvile otăvite ……………………………… Ceremonialul acesta a fost precedat de un pelerinaj. Sătenii la ieșirea din biserică, cu preotul în frunte, s-au îndreptat spre centrul satului unde s-a făcut Sfințirea apei. N-am ajuns la acel moment și nici la serbarea școlară cu ocazia Zilei Eroilor. Dar știu, din alți ani, că școlarilor li se alătură bunice și bunici. Mi-aduc aminte de minunata dicție a acestor „veterani” în recitarea unor poezii precum Peneș Curcanul, O scrisoare de la Muselim Selo, Rugămintea din urmă. Nu numai bunicii se mândresc cu nepoții ci și nepoții cu bunicii. La întoarcere juniorul meu, tot vorbind despre ce a văzut, era cât pe ci să adoarmă în mașină.
064.044
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
366
Citire
2 min
Actualizat

Cum sa citezi

nicolae tomescu. “Obicei de Ispas.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/nicolae-tomescu/jurnal/1839248/obicei-de-ispas

Comentarii (6)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@emil-iliescuEIEmil Iliescu
Am retrăit și eu zilele trecute lângă cuvintele d-voastră Înălțarea Domnului. În micul oraș în care-mi petrec ființa, în Cimitirul ce odihnește în neuitare trupurile eroilor căzuți în primul război mondial. Și am ascultat fascinat glasurile copiilor de grădiniță sau mai măricei rostind \"Mult e dulce și frumoasă limba ce-o vorbim\" sau \"Eroi au fost, eroi sunt încă\".
Sunt momente unice, pe care nu ar trebui să le uităm niciodată!
Cu prietenie, Emil Iliescu
0
@nicolae-tomescuNTnicolae tomescu
atâta timp cât bunici octogenari, simplii țărani, recită alături de nepoți sau strănepoți fără să fie regizați,ori împinși de la spate, de nimeni, mai putem crede în perenitatea valorilor satului. Activitatea unor dascăli, cu vocație, din perioada intrbelică, și imediat după aceea, își arată și acum roadele în astfel de manifestări culturale. Și le-a arătat și la vremea respectivă când s-au ridicat tot din a doua sau a treia casă câte un vlăstar cu studii universitare. Păcat că dispar multe din aceste sate. În cel în discuție de la începutul anului au avut loc 19 înmormântări și niciun botez.
Mulțumesc că v-ași aplecat asupra însemnării de mai sus făcută în grabă sub impreasia momentului

Cu aceeași prietenie

0
@petrut-parvescuPPPetruț Pârvescu
Nicolae,
in asemenea imprejurari, nimic nu e(ste) pierdut... am citit cu placerea lecturii.

cu prietenie,
0
@nicolae-tomescuNTnicolae tomescu
Mulțumesc de semn și de \"plăcerea lecturii\"

Cu aceeași prietenie
0
@emilia-guneaEGemilia gunea
Sunt foarte plăcut impresionată de text. Chiar ma gândeam acum ceva vreme ca \"Inălțarea\" nu este la fel de sărbătorită ca \"Paștele\". Mi-ați amintit că atunci este Ziua Eroilor și sărbatoarea are altă fața.
Mă întrebam dece oamenii sunt mai impresionați de suferința umană a fiului lui Dumnezeu, de jertfa lui si mai puțin de momentul când fiul lui Dumnezeu, omul, s-a îndumnezeit, a fost \"înalțat\".
0
@nicolae-tomescuNTnicolae tomescu
Toate marile praznice legate de Mântuitor își au importanța lor și sunt sărbătorite de adevărații credincioși ortodocși. Iată mâine (văd că ceasul îmi spune că azi) sărbătorim cea de a treia față a Dumnezeirii, pe Sfntul Duh ce s-a coborât (Rusaliile) Sâmbăta ce precede sărbătoarea în calendar se scrie că este Pomenira morților (Moșii de vară)
În satul de care vorbeam în textul de mai sus, sâmbăta dinaintea Rusaliilor este un obicei pe care nu l-am mai întâlnit aiurea. Copiii primesc de la nașii lor, în dar, vase (oale, farfurii etc.)împreună cu o lumânare \"să fie de sufletul morților\" ce le-au fost apropiați.
Mă bucură că ați citit cu plăcere

Cu cele mai bune gânduri
0