Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Acest text poate fi citit mai bine în revistă.
Articoleregional

Prezentare carte

4 min lectură·
Mediu



O carte document.

O carte, pe care odată ce o iei în mână, cu greu mai poate fi lăsată până nu ajungi la ultima filă. Interesează în primul rând pe cei ce își au originile în Mărginimea Sibiului sau au avut o cât decât tangență cu ea, dar, prin conținut și măiestria expunerii, este de interes cu mult mai general.

Autorul Nicolae Stan Petruțiu a împlinit anul acesta 92 de ani. Este un om al locului, din Săliștea Sibiului, face parte din acea pleiadă de intelectuali ridicați dintre oierii care au pendulat de o parte și de alta a Carpaților și mult mai departe, purtători ai unei civilizații ce vine de departe din timp. De aici și-au tras seva și cei unsprezece consăteni ai lui, ce prin muncă și îndărătnicia de a birui orice greutate, au ajuns printre nemuritorii neamului de sub cupola Academiei

Cartea Neamul meu sub vremuri subintitulată Povestiri auzite și trăite, structurată pe trei volume, acoperă o perioadă lungă, de la timpurile când Austro-Ungaria stăpânea Transilvania și până la represiunea comunistă împotriva celor ce prin muncă, au reușit să se ridice, cât de cât, deasupra sărăciei. Începe cu relatarea într-un taifas ciobănesc al alegerii doctorului Nicolae Comșa în parlamentul de la Pesta și se termină cu temnițele comuniste, pe care autorul le-a cunoscut din plin în urma participării la grevele studențești de la Cluj din 1946. Între cele două realități istorice amintite, sunt oamenii locului cu munca și obiceiurile, cu sentimentele și animozitățile lor. Sunt descrise călătoriile legate de ocupații, mai ales de transhumanță, de primejdiile datorate nu doar forțelor naturii ci și, mai ales, hoților de tot felul întâlniți în cale. Un loc aparte îl ocupă întâlnirile la cârciumile și hanurile presărate din loc în loc pentru a le ușura deplasarea. Din povestirile în fapt de seară nu lipsește nici răspânditorul de slovă românească tipărită, care a fost Badea Cârțan. Fraze limpezi, în care se îmbină armonios o frumoasă limbă literară cu expresii populare, fac ușor de citit și de înțeles bogatul material ce descrie timpuri mai vechi sau unele apropiate nouă. Iată un început de povestire din care rezultă acțiunile intreprinse de Partidul Națonal Român pentru a avea și ei, săliștenii, un deputat la Pesta: Mi-aduc aminte cu câtă greutate s-a ales doctorul Nicolae Comșa și câtă bucurie am trăit atunci. Că și copiii umblau pe ulițe, chiuind și cântând cu brâiele cele tricolore ale mamelor, înfășurate peste umăr, de se luau jandarmii cei cu pene de cocoș la pălărie după ei.

În altă parte, spre sfârșitul trilogiei autorul povestește despre lelea Nuța ajunsă chiaburoaică, deci dușmancă a poporului. Împlinise șaptezeci de ani când a încălcat dispoziția venită de la partid, imediat, după secerat, ogorul trebuia dezmiriștit. Ar fi vroit să se supună, dar omul tocmit de ea să are n-a reușit în aceeași zi. A fost arestată și ținută peste șase săptămâni în închisoare. La proces judecătoarea ar fi vrut să o achite, dar una din cele două asesoare, ce reprezentau clasa muncitoare în justiție, s-a opus.:
- Să ne spună chiabura de ce și azi exploatează munca altora și nu-și lucrează terenul cu mijloace proprii?

- Doamnă, dumneata exploatezi când îți duci ghetele la pingelit, la pantofar?...Nu știu cum voi fi exploatat pe Trihenuț, că el cu carul cu boi își întreține familia. În loc să se facă șustăr, s-a făcut boar. Eu zic că i-am făcut un bine, aducându-i un câștig.
Alte și alte exemple de înțelepciune populară se găsesc în cuprinsul scrierii,.

Este o carte ce merită să fie citită, mai ales de cei tineri, pentru a cunoaște, direct de la sursă, realitatea unor vremuri în care au trăit înaintașii lor.



photo eb48285d-fe64-4c2a-9e30-b0b9967bbd27.jpg


048.752
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Articole
Cuvinte
610
Citire
4 min
Actualizat

Cum sa citezi

nicolae tomescu. “Prezentare carte.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/revista/2013/11/prezentare-carte

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată
@vali-slavuVSVali Slavu
Iată că distinsul domn Nicolae Stan Petruțiu, român care, cu siguranță, în viața dumnealui, a plantat un pom și a clădit o casă, a reușit la 92 de ani să scrie o carte. Și nu orice carte, ci una care trebuia scrisă, o carte despre un loc binecuvântat de Dumnezeu cu oameni vrednici. Spun că este o carte care trebuia scrisă, pentru că, la vârsta pe care o are, autorul cunoaște întâmplări, amănunte neștiute de cei mai tineri, lucruri care s-ar fi pierdut, cu timpul. Sunt sigură că multe dintre povestirile consemnate în cele trei volume conțin o fărâmă din înțelepciunea populară.
Ce bine ar fi să existe câte un Nicolae Stan Petruțiu în fiecare sat din România!
Domnule Tomescu, vă felicit pentru prezentare și las, ca semn de lectură, o steluță. Din suflet...
0
@nicolae-tomescuNTnicolae tomescu
Vă mulțumesc, doamnă Vali pentru citire și luminița care face ca textul să fie mai bine văzut și, deci, citit de mai mulți. Îmi pare rău că n-am făcut o prezentare mai cuprinzătoare. M-am grăbit să vestesc și altora scriere domnului Petruțiu care, pe mine, m-a fascinat.
În prefața intitulată Gânduri pentru o carte frumoasă dl prof. Vasile Rusu amintește că autorul este octogenar, deci cartea a fost scrisă acum câțiva ani. A a fost tipărită la Editura Salgo Sibiu-2009
Mulțumesc, în numele domnului Petruțiu, și doamnei Eugenia Reiter pentru recomandare
0
Distincție acordată
@anni-lorei-mainkaAMAnni- Lorei Mainka
Fiecare are orasul LUI,cel de vis...Sibiul e aici acel oras recunoscut fiind un acel fundament, baza unei vieti...sper sa se regaseasca cei din Sibiu...eu ma regasesc...fiind de prin imprejurimi sufletesti.
Sa nu se uite...putini mai incearca acea intoarcere in timp, azi se merge inainte cu pasi uneori prea mari sau prea imaturi.

Volumul merita sa fie amintit si pentru cei care nu il cunosc, pentru cei care viseaza la orasul lor preferat.
0
@nicolae-tomescuNTnicolae tomescu
Împrejurimile sufletești sunt, de cele mai multe ori, mai aproape decât cele reale.
Într-adevăr, lumea s-a schimbat. H. Coandă spunea, la timpul său, că "lumea merge înainte privind spre trecut, iar individul care-și întoarce capul este un mare descoperitor ori inventator". Azi cei mai mulți privesc înainte, spre viitor, fără a vedea acolo ceva care să aducă binele tuturor, ci doar pe al lor.

Vă mulțumesc pentru oprire și semn
0