Nicolae Popa
Verificat@nicolae-popa
„Puterea cuvantului”
Biografie în formare. M-am născut undeva unde ar fi o crimă să nu scriu și, cu atît mai rău, să scriu prost... sau mai prost decît se obișnuiește în general! Așadar, născut la Buda, r-nul Călărași, fostul județ Lăpușna, Basarabia & RSSM @ R. Moldova, chiar pe 13 februarie 1959…
pe cînd aveam nevoie de Eminescu în postura Sa de factor justificativ, dar și oarecum justițiar, adică prin anii 1989 - 1992, întîlneam prin Chișinău multe mașini care aveau pe parbriz portretul lui Eminescu! Ca sa nu mai zic ce mulți Eminescu erau pe geamurile troleibuzelor! La acest început de an, pe 15 ianuarie, pe Aleea Clasicilor, la bustul poetului, nu au fost prezenți nici măcar poeții cît de cît importanți din RM.
Alina, aprecieri deosebite pentru mesajul tău!
Pe textul:
„azi e 15..." de Alina Manole
RecomandatDeși anumite răsturnări metaforice nu le-am prea înțeles, mă bucur f.m. că un poet ca tine, devenit tot mai valoros prin postările de aici, amintește de numele Eminescu! Aprecieri!
Pe textul:
„Eminescu" de Djamal Mahmoud
Deranjat un pic de rima involuntară, probabil, \"mine,\" / \"bine\", am dat apoi de pulsul poemului cînd am citit:
\"uneori am impresia că toate degetele mele
o iau ușor pe diferite căi ferate\"
dar și mai bine l-am simțit aici:
\"uneori am impresia că vântul
nu mai trece pe lângă mine
și atunci mă dezbrac și-mi urmăresc pielea
dacă se bulbucă dacă se face
vânătă de sânge\"
Aprecieri!
Pe textul:
„Nisipul își face loc în mine" de Paul Gorban
Aprecieri!
Pe textul:
„puțin mai paralel" de Teodor Dume
Primele 6 versuri mi se par superbe, incită, crează o atmosferă bizară, liturgică aș zice... Apoi intervin anumite detalii explicative care spulberă misterul și duc spre didacticism. Oricum, finalul mă readuce la starea de la început. Mda, \"cineva a pus soarele la loc\".
Pe textul:
„ești mai presus decât Isus?" de Ramona Irimie
De îmbunătățitTocmai am re-citit și eu romanul – în această ediție revăzută, cu coperte tari și cu imaginea acelui Lenin din ultima fază a suferințelor sale sifilitice! Apropo, cînd mi-a dat-o, părintele Savatie a precizat că ideea prezentării grafice de pe prima pagină îi aparține sau că, oricum, e la sugestia sa. Articolul tău surprinde detalii care mie – probabil pentru că fusesem o vreme obișnuit cu realitatea descrisă – îmi scăpaseră. De bună seamă:
„Se resimte implicit tensiunea între mască și chip, între adecvarea la ideologie și căutarea genuină a sensului adânc al lumii ce întâmpină privirea și germinează în ea, contradicția născută de încercarea efectuată în registru naiv de a le combina.”
Mulțam și din partea tuturor „fanilor” de la Chișinău ai părintelui Savatie-Baștovoi că ai ținut să-l prezinți aici pe site-ul nostru!
Pe textul:
„\"Iepurii nu mor\"" de florin caragiu
RecomandatAr fi o chstie să vină \"mortul să te-nvelească\"! M-a impresionat și pe mine. Mai știi, cu permisiunea ta, poate schimb pe hîrtie. Multumesc pentru spirit de observație: \"instalatorii deschid un drum mortului\"
Ecaterina,
Îmi place tot mai mult limbajul din comentariile tale, care devin adevărate analize critico-literare. În fine, sugerează-mi cum să-ți transmit romanul!
Pe textul:
„și veselia abia începe" de Nicolae Popa
RecomandatPe textul:
„Niciodată pînă la capăt" de Ecaterina Ștefan
\"ascultă melodia kimonoului foșnit\"
Pe textul:
„dansul gheișei" de Ela Solan
Pe textul:
„Niciodată pînă la capăt" de Ecaterina Ștefan
Leonard, instalatorii ne intră în casă, dar mite în suflet, printre oase și vene! Ei ne știu toate șurubașele...
Petrache, m-ai uluit cu dedesubturile commului tău! Îți mulțumesc. Acum îmi văd poemul și din perspectiva ta!
Pe textul:
„și veselia abia începe" de Nicolae Popa
RecomandatMă bucur să te întîlnesc aici. Adevărat, într-o perioadă a transformărilor, cînd nici eu nu mai cunosc „locurile natale”. Însă Radu ne promite că în curînd vom avea o paginare renovată, adică proaspătă și plăcută pentru lectură. În fine, în acest format proza se citește destul de greu. Dar pe a ta am trecut-o în Word și e OK. Epistola către Grigore (Canțâru să fie?) atinge multe puncte nevralgice. E bine scrisă și te poate corupe ca cititot, în sensul că spune niște adevăruri. Atenție însă, site-ul nu prea dă mari șanse textelor lungi. Mi-ar plăcea să postezi și poezie. De fapt, mi-ar plăcea să te implici \"activ în procesul poetic”, vorba catedrei, declanșat aici.
La mulți ani!
Pe textul:
„A treia scrisoare si nici in ruptul capului \"Scrisoarea III\"" de Iurie Bojonca
Pe textul:
„Agonia.Ro V2" de Radu Herinean
RecomandatMulțam de apreciere. Totodată, profit de ocazie și te rog sa-mi dai adresa ta pe e-mailul nikarabia@yahoo.com.
Mi-a apărut romanul \"Avionul mirosea a pește\" pe care l-am tot testat fragmentar aici, în atelierul nostru, și țin neapărat să ți-l trimit. Cu prietenie - Nic.
Silvia,
Trecerile tale pe aici lasă un parfum de esență poetică. Nimic mai aerian pe lumea asta decît o poetă permanent inspirată. Poemul pe care l-am citit la Clubul literar de la noi de la Chișinău, și care mă bucur că te-a impresionat, poate fi citit și aici, pe pagina mea, pag.2, avînd titlul \"Fără sunet\". La multi ani pe vechi!
Pe textul:
„cheagul nopților" de Nicolae Popa
Uite că revin, după cîteva lecturi, la poemul tău. Vorba e că obișnuies să trec poemele pe care am de gînd să le comentez în Word, astfel a și apărut confuzia de mai înainte, luînt superba expresie care îți aparține \"iedera pielii\" și aplicînd-o din neatenție pe comentariul Manuelei.
Îmi cer de o mie de ori scuze. Probabil, de bună seamă, uneori \"lumea e o pieliță pe ochi\". Felicitări pentru acest poem care intră în galeria celor mai bune pe care le-am citit astăzi.
\"lângă noi se auresc arcadele părăsite
și cerul aruncă părticele din viața noastră
în toate direcțiile
de la început am știut că vom orbi din dragoste
pentru o vreme\"
Superb! Reușești să faci din dragoste chiar o poveste de dragoste \"fără a pierde linia despărțitoare
sub iedera pielii\".
Oricum eram pregătit să pun steluță pe acest poem al tău. O pun acum!
O iarmă ca-n povești!
Pe textul:
„orbi din dragoste" de florin caragiu
Astăzi m-am trezit cu o mare poftă de poezie. Am citit/recitit Caraion, M. Ivănescu, W.S.Merwin, Em. Galaicu-Păun, „Roua plural” de Constanța Buzea, am trecut pe la Tiuk, pe la Clubliterar, pe la ai noștri de pe aici, așa că antenele mi-s pe fază. În acest context am și dat de acest poem pe care îl cred antologic. Între patetism și cinism aici se strecoară o dulce ironie, un substrat al armoniilor acvatice, vorba vine, unde totul e străveziu și compact...
„îmi cresc branhii
intru într-o metamorfoză albastră”
În fine, de mult nu m-am mai simțit atît de bătrîn! Stea!
Pe textul:
„Lacul din mine" de Carmen Sorescu
și totul devine fascinant de fin.
A, cred că nu se prea leafă \"izbucnit\" de \"lent\", dar asta nu strică impresia generală.
Felicitări, Victore!
Pe textul:
„Un copil ruginit" de Victor Țarină
\"iubindu-te
am îmbătrânit chipul mamei mele\"
Cine ar mai putea formula așa ceva?
O iarnă pe potriva dorințelor tale de puritate și cristalinizare în alb! Hai c-am zis-o! Felicitări!
!
Pe textul:
„cineva ar putea crede" de Eugenia Reiter
Așa ceva nu poate scrie oricine, dar mai ales, celui căruia îi reușește, nu-i vine în fiecare zi:
\"două suflete adunate
pitite la umbra lui
cu piele din cer
și bocanci plecați la plimbare.
e frig acum
tremură tot ce
e piele și stă pe os\"
Superb!
Pe textul:
„incognito" de Floriana Vîntdevară
