Nicolae Maria

Uite ianuarie, cu eternul alb din îndepărtatele abisuri dalbe sădește în adâncul ființei mele sub plapuma inocentă și pudică, colțul ierbii. Este atâta forță în tainele

Am deasupra o fărâmă de cer peste care s-a rostogolit un curcubeu luminându-mi clipa, ce o măsor în clepsidra timpului meu. - Ce esti: făuritor de visuri sau iscoditor de

Stau în coaja amiezii pe un câmp înverzit când orizontul de foc picură lichid timpul stă soarele se topește in aer și curge galben peste pulsul inimii mele în așteptarea undelor cu vești de la

Azi, sunt azi timp suspendat și nu vreau să fiu. Simt un dor pe fiecare gând ce îl ating gânduri de tine de ieri, astăzi și mâine. Azi, nu vreau să fiu, vreau să fiu ieri când eram

Așează-mă pe genunchii tăi pierzându-ne în frunzișul pădurilor adânci, într-o poiană, unde, totu-i verde și scăldat în soare sub doi meri rotați înflorind tainic a doua oară.

Mare gemând în furtună valuri în vuiet căzute-n genuni și abisuri, spini în adâncuri strângând în gheară dulce, feroce roșul din mine nu doare nu doare nu doare!... devine tot mai

Știu un copac o coroană bogată de frunze galben intens solar, de aur. Nu este înalt, postura lui mândră între brazii din apropiere îl personalizează cu putere. Știe că va \"muri\", rămâne

Inimă cuprinsă de...pojar.

Am în părul meu bălai flori alese și culese doar din verdele-ți de rai. Am pe gura-mi de cireașă gust fierbinte de foc iute floarea macului aleasă. Am pe umerii mei

În clima sânilor te-am așezat sub muguri plesnind în soare vorbești cald, catifelat despre dragoste ei înfloresc în pădurea săruturilor fierbinți unde rămâi, sub greutatea rodului

Pașii imi sunt leneși pe nisipul de culoarea mierii simt această zi de neliniști și tristeți gânduri care se fugăresc unele pe altele lasând să ardă un gol în suflet încât aerul fierbinte de

Anul care bate la ușa, să vă aducă nenumărați ani temeinici, năstrunșnici, bucuroși, înțelepți, nerușinat de bogați, mărinimoși, ințelepți, cu muze generoase și cu iubiri copleșitoare!

Strig atât de tare și mult încât, intensitatea-mi lăuntrică devine ecou spiralat și palpabil între viață și moarte punct fix, unde sensurile sunt interzise. Preț bun demonilor.

După iubire, starea cea mai importantă e zâmbetul, ți-l dăruiesc așezându-l, senin, pe buzele tale cu un sărut o limpede picătură de rouă având în ea tot infinitul. Să-ți plouă în ochii de

AZi, când ai fluturat mâna anul a luat sfârșit. 2006 va veni odată cu sărutul pe zâmbetul meu, atunci când va fi,să fie.

Sunt cea mai urâtă femeie din lume păr ciufulit răsfirat în vânt urechile mi-s clăpăuge însă membrana lor vibrează la cel mai jos sunet buzele mele ...vorbesc rar, atunci când momentul este

Lolin, în trecerea ei a distrus toți lotușii o cădere de timp dus acum în uitare. Fără de sevă și umbră din ochii mei uscați de gânduri se prelinge o lacrimă la zidul plângerii fertilizare, o

Liniștea are culoarea sufletului tau.