Nelia Viuleț

Ascultă-mă vorbind cu ochii deschiși spre înăuntru, adormită, cu toate simțurile treze. Ploaie, pași ușori, rumoare de silabe, apă și aer, cuvinte fără greutate, ceea ce am fost, ceea ce sunt,

Ai plecat de mult sau poate ieri...mi se pare că sunt zeci de ani de când nu te-am văzut. Îmi e dor și te caut în urmele pașilor ce sunt imprimate adânc în sufletul meu...în locurile pe care le știu

Azi a plouat. A plouat așa de tare, încât pe suflet mi-au apărut două riduri adânci. Azi a plouat și apa lacurilor mele din ochii-mi mirați nu a mai fost limpede, să poată oglindi luna și copacii

Cu lacrima ce poți să faci, ți-ai pus vreodată întrebarea? Aș chema chiar soarele de sus ca razele să usuce lacrima tristă, căci am ascuns-o după pleoape strâns, să nu mai vezi că ea încă

Un vânt rece și aspru, iscat spre seară, trece în goană nebună învârtind brazdele de frunze galbene și roșii așternute pe lângă ziduri și de-a lungul trotuarelor. Suspină toamna la fereastra

Aș bate cale lungă peste mări și țări de-aș ști că te găsesc în astă lume. În liniștea unui schit dacă te-aș găsi, m-aș face șoaptă de înger și aș pluti din stea în stea pe o rază de cer, doar dacă

Te-am întâlnit atunci când nici nu credeam că mai exist eu ca suflet, eu ca femeie, când îmi era teamă de oameni, teamă de mine, când îmi era teamă să iubesc...Ai venit într-o zi, când primăvara

Astăzi cerul îmi plânge...îmi plânge cu lacrimi ciudate, cum n-a mai plâns niciodată, nici ceața nu vrea să se mai lase peste pământul ud. Cineva mi-a spus că acaju-ul nu e o culoare, ci e un

O coloană de glasuri transparente și sferice mă străpunge din colțul infinitului meu...e glasul tău, al meu, e glasul ce ne-a unit. Felinarele cu sclipiri mărginite mă adâncesc în bezna

Am căutat adânc în sufletul meu și am găsit liniște. Am scos pumnalul ce ieri mi-a întunecat vederea și gândurile, am zărit un cer albastru și calm. Am simțit o adiere caldă pe obrazul meu, m-am

L-am găsit în amurg, dansând cu ploaia. Am chemat norii și i-am implorat să mai cânte ca să fur o clipă din privirea revărsată peste chipul lui. Și când norii au tăcut, am început să plâng, iar

Se anunța o dimineață minunată în care clipele treceau mai nerăbdătoare ca niciodată și timpul căpătase parcă o altă valoare...o altă dimensiune. Trei lumini se zăreau plutind spre o rază ce avea să

Viața este un dar, viața este o pedeapsă? Suntem pedepsiți să trăim pentru a răscumpăra greșelile din viețile anterioare. Și pentru a ne face pedeapsa mai ușoară cineva a hotărât să ne îndulcească

Te nasc din cuvinte scrise cu degete înmuiate în sufletul meu aflat în răsărit, mereu în răsărit, de când te am pe tine. Te reconstruiesc privire cu privire, gest cu gest, zâmbet cu zâmbet, amintire

Încep să te înțeleg. Miracol? NU!!! A fost un efort de gândire, de analiză, de studiu intens, de tenacitate, de dorință și încăpățânarea de a reuși. Și cred că am făcut-o. Cred că am simțit

El, departe; ea, aici; el, singur, descurajat de viață și de tot ce este în jurul lui; ea, neîncrezătoare în oameni, în ea, în viață. Două suflete ce se caută și nu se găsesc niciodată, două inimi ce

Sunt ca un copil mare...și te-ai speriat, dar nu de mine, ci de tine și...vrei să-mi iei sufletul...de ce? A! Vrei să fie doar pentru tine...vrei să fie doar al tău...vrei să-ți aparțină...!!! Nu e

Dragostea este o muzica a cărei frumusețe nu se pierde. Este durerea plină de dulceață. Este un sentiment ce odată experimentat, nicicând nu poate fi uitat. Este un sentiment ori o emoție pură și

A pornit totul ca o furtună...dar era o furtună cu soare. A început totul cu un simplu: ,,bună...!’’...înecat în mii de zări și păsări călătoare, într-un ritm nebun, vibrant, căci mă făcea să

Gândurile mele sunt cuvinte nerostite ce stau agățate de o margine de vis, o margine de care cu greu se pot desprinde! Gândurile mele au cântec de dor, au dragostea-n ele, au dorul ce cheamă din

Gânduri cad printre rânduri cad în tăcere în lumea noastră fără speranță cad ucise de tăcere, dorință, speranță, durere. Tăcerea! picuri se preling lăsând dâre de lumină ce se

E liniște în suflet, e liniște cu tine vorbindu-mi. Ai plecat de mult, de mult, de aproape o oră, o oră fără margini. În aer mai plutește încă arșița ultimei îmbrățișări din pragul ce ne trimite în

Răscolesc fără discernământ prin sertarele vieții pentru a mă descoperi...și găsesc aroma de veșted ce străbate straturile de timp. Las la locul lor firele de marmură albă cu șanțuri săpate de

Aho, aho copii și frați Stați puțin și nu mânați Pe AGONIA să vă logați Și scrierile să le citiți... Mâine anul se-nnoiește Site-ul iarăși se pornește Și începe a trafica Pe la web a