Epistolă târzie
Te-adun din ploile de soare, Prin care te ascunzi ușor. Întind o mână și mă doare, Că nu apuc decât un dor. Te văd prin ploile de soare, De unde îmi apari discret. Brațele le-ntind spre
Galeria mea de vise
Viața mea ... picturi fără nume Viața mea ... picturi fără culoare. Le-am adunat din vis de noapte Le-am desenat cu mâini tremurânde. Picturi fără chip, picturi nedeslușite Un dor neatins din
În viață...rătăcesc
Viața-i a noastră...și dulce, și-amară Suntem prinși în lanțuri ce-aduc doar durere. Cu lacrimi vărsate pe-o culme înaltă Privim către vise, ce-aduc fericire. Umblăm azi prin lume purtați de
La margine de timp
La margine de timp cântă cuvintele adunate în chip de suflet. În zborul lor, au adunat din drumul vieții, iubirile ce ard în sufletul gol. Le aud cum se-mping să aducă în dar cântecul ce flutură pe
Gânduri, tăcere!
Gânduri cad printre rânduri cad în tăcere în lumea noastră fără speranță cad ucise de tăcere, dorință, speranță, durere. Tăcerea! picuri se preling lăsând dâre de lumină ce se
De ce?!
De ce visăm atât de mult să fim doi?! Să mergem diminețile prin brumă Iar serile, oricât de târzii ar fi în noi Să țesem povești de dor cu raze de lună! De ce visam atunci că mă strângeai în
Aș vrea...!
Aș vrea să-mi spui mereu aceste vorbe...n-am să plec...! Aș vrea mereu, de lângă mine să nu mai faci un pas... aș vrea pe brațul tău să-mi culc cu grijă capul. De lângă mine, nicicând să nu mai
Unde-i lumina..?.
Am strigat și a venit lumina, și temător, cu mâinile la spate, am navigat, prin tot ce știu acum și vântu-mi bate-n spate. La cârma sunt... dar până când să pot să lupt cu mine în a mea
Dragi administratori, primiți cu plugușorul???
Aho, aho copii și frați Stați puțin și nu mânați Pe AGONIA să vă logați Și scrierile să le citiți... Mâine anul se-nnoiește Site-ul iarăși se pornește Și începe a trafica Pe la web a
DOR DE VIAÞÃ...
Și muntele înalt și marea largă ești Cuprinse într-o bizară și tainică îmbrățișare Și totuși triști sunt ochii-ți de-i privești Căci toate trec și încă o clipă moare... Dar vine alta ce ne
Iubire
,,A iubi\'\' e un verb ce se trăiște, E clipa ce se dăruiește.... E flacără, furtună, mister, Sublim între pământ și cer. Iubire izvor de dorință, Iubire trăind prin credință, Pași pe
INIMA
Știi cum arată inima? Arată ca un soare, Ca o flacără,un fulger, Arată ca un înger, Ca o splendidă visare! Știi cum arată inima? Arată ca o dragoste nesfârșită, Ca o mireasă, ca o iubită. Ca
O nouă ființă...!!!
Este din nou primăvară... aprilie a sosit cu o nouă înfățișare.... o nouă ființă ce renaște din trecutul uitat...pierdut...rătăcit pe culmile înălțimilor..... O nouă făptură iese din noapte...în
Cuvântul...!!!
A fost odată...un început...ca niciodată... Dacă nu ar mai fi fost....nu am avea acum de ce vorbi.... A fost a LUI durere, Când s-a trezit fără căldură Și mut și surd...aproape orb... Când
Să depășesc un zid.....să pătrund în suflet!!!
Mă apropii cu stângăcie de un suflet, Dar nu mă lasă să înaintez. Mă lovesc de un zid. Dar parcă era un bloc de gheață! A, pe acela l-am spart! Dar am dat acum, de zid. Aici mă opresc.
