Golem

Există o aură de seninătate, în ciuda zbaterilor profunde, există un zbor divin în ceea ce compui în ultima vreme. Cred că este una dintre cele mai juste și profunde atitudini față de viață care poate exista în aceste vremuri. Este una care mă va atinge mereu cu aripa împăcării cu sinele.

si au ramas doar aripile pentru amintire...un ultim suflu, cules ca pe un ultim dar, din care au rasarit iubiri nebanuite, incrucisari de inimi, de cuvinte...

Carevasazica Vladimir se joaca cu cheile. O cautare infrigurata a \"cheilor\"(apropo, sincer nu mi-as dori sa le gasesti deoarece imi prea miroase a ataraxie in acest caz). In aceasta poezi transpare un eu-kamikaze, oarecum cataleptic, folosindu-se viclean de eros pentru atingerea aceluiasi scop urmarit cu obstinenta: citirea Hieroglifei.
Interesant este ca pe sfarsit, demonul, cel-in-plin-zbor vertical(in adanc), devine om, iar asta prin regret...

litere luate în brațe

mi-a placut expresia, am vrut sa zic mai sus.

\"Am ridicat vălul de dor
si-am invocat ecoul
celui vesnic\"

Tot poemul este foarte frumos, fiecare strofa pare a fi o treapta in cunoasterea de sine prin iubire. Poemul parca ar vrea sa spuna ca nu ne suntem suficienti, ca propriul nostru adevar se rosteste doar prin celalalt, ca trebuie deci, sa il cautam si, dupa ce l-am gasit, sa dam la o parte insusi valul de dor, cel care ne impiedica sa-i contemplam adevaratul chip. Invocarea ecoului celui vesnic ar atrage iluminarea - degeaba dai valul jos, daca ochii au ramas aceiasi, orbi din nastere. Palmele inchise in aceeasi cripta par a vorbi de o anume vina, asumata - odata ce a fost constientizata - si ispasita, prin iubirea care isi sacrifica, inteleg eu, componenta erotica. Aripile, dupa mine, nu pot reprezenta decat eliberarea... Ma tem, Vladimir, ca si de data aceasta am citit cum am vrut eu...:)

Ma simt plina de pacate dupa ce citesc....

Am scris cate ceva pentru fiecare dintre voi care ati avut rabdare sa zaboviti peste textul meu... dar o eroare fatala a sistemului de operare m-a deposedat de toate gandurile... multumesc ca ati avut bunavointa de a citi si va invit sa ramaneti peste noapte in casa mea... :)