Poezie
Legenda divinului
Oda in cinstea femeii
1 min lectură·
Mediu
Mi\'am crucificat destinul,
Lăsând în urmă viitorul...
Într\'o clipă am brăzdat timpul cu sute de idei.
Nici karma nu s\'a putut dezlănțui,
Când a simțit cum smulg falsul din Maya.
Am dominat divinul urcându\'l pe un pedistal,
Am spus ca El e pur, eu sunt imoral;
Și din acest motiv mi\'am permis orice,
Zâmbind cu ignoranță și întrebând DE CE.
Am dominat divinul legându\'l între zale,
Zdrobind ce\'i pur în EL, lăsând ființe goale,
Fără nectarul vieții, ce cupa a umplut,
Făcând din spirit alb, bucăți negre de lut.
Divinul oscilează între două extreme,
Paternul si maternul ne\'au demoralizat;
Și\'n miile de fețe căutăm același nume,
Un geniu să ne spună unde\'am eșuat.
043343
0
DT