Poezie
Ambalaj
1 min lectură·
Mediu
Ambalajul meu - ce cretin! - se sparge de toate regulile;
ambalajul tău, răgușit,
își caută prin laringe fonemul.
Ca și cum substanțialul derivat al unei funcții
ne-ar modifica - odată cu apa -
distanța dintre atrii,
vom declara că ne-au lipsit posibilitățile
sub tencuială
și că ne-au poleit, inutil,
pe spirale, arhitecții.
Dacă eram niște conserve de nebunie responsabilă.
am fi avut un cuvânt de spus, poate chiar două,
la tele sau la lele:
Absolut...
și am fi privit cum crește părul din perucile doamnei
până intră în zona de penalti
a stelelor de cânepă.
002.019
0