My Rio

ei, da, e o schimbare semnificativă de macaz...
pentru cine se îndoia că poți fi serios și responsabil poeticește, iaka, l-ai castrat dintr-o singură mișcare penatic corcodușiană...
presupun că next big move o să fie un cântec de leagăn în metru alexandrin(?)

succes în continuare

ai citit ”gaițele” de kirițescu??? aneta duduleanu scrie pe personaja ta! :)
așa, că tot a dat strechea exclusivă în viziunile de mare ”cinema” p-acilea...
foarte clară sugestia de însingurare și meschinărie, felicitări.
ai un Personaj.

erata: doar o dată ”sub mine”, scuze, graba...

eh, iată că mentalul ”colectiv” nu te absoarbe ca pe o buburuză neputincioasă, și mă bucur.
ai aici o voce originală, limpede. sunt așa de rare...
felicitări pentru că te ferești de reinterpretări.
uite un cadou de cumințenie și sinceritate, pentru o zi bună:

http://www.metacafe.com/watch/179691/arabic_sound/

și un distih din aceeași zonă spirituală:

”Oricât de bine șaua o leg, va fi purtată
sub mine, sub mine, de-al morții armăsar”

(Poemele căinței: Zuhdiyyāt)

e bine că ai adăugat o fotografie ”prietenoasă” cuvintelor calde:)
devii familiară. cam ca ”foșnet de ierburi mirându-se vântului”

o zi perfectă să ai

herete ce ejti!
o poezie bună, o erezie mare.

nicio noapte bună

”și a doua zi se născu din nou lînga rădăcina veche și stearpă, în a treia înmuguri ca niciodată: viața abia acum începea” - ăsta da spirit pentru o aniversare inocentă, fino!:)

experimentează(-ți) noua viață pe care o meriți!!
LA MULȚI ANI... pentru orice eventualitate!!

Știu niște cucoane poetics care vor avea bucurii mari în pagina ta. Sper să se strice de râs.
”voi fi un pensionar erotoman/plin de erecții” e o poantă bună, ”visate” se subînțelegea.
Ar suna mai bine ”când sunt bătrân” decât ”de când sunt bătrân”.
Altufel, bună treaba:D
Să cânte muzica...

Semnez Angel Bob... în caz că nu-l trezești pe cel pe care îl tot strigi ;)

Fiecare cuvânt e un pilastru pe care, dacă îl scoți, se schimbă TOTUL.
Filigranat. Nu știu cât ai ai scris la el, chiar pare o iederă carnală și ideatică - în același timp- încolăcindu-se lent pe Cuvânt în timp ce îl citesc. Poemul care parcă se povestește singur...
Cam așa îmi imaginam versetele virtuale în 2008.
Mă simt obligată să îți las ceva drag în schimb, ca primitivii:
http://www.youtube.com/watch?v=_2zc0wTORSI

Îmi parecă omu\' ista începe să fie viu, oare ce-o pățît?:)Te pomenești că numai cu limba va gândi de-acum încolo!! Ce ne facem?

Să trăiești, VIP-ule!!
Salut-o din partea mea...

eh, bine că n-ai acceptat cererea mea, ce mă făceam???:D
am înțeles, puică, dar sinceritatea fără glumă e ca soricelul fără lună.
o să vezi că am fost impresionată, am înțeles, am plâns o lacrimă de crocodilă virtuală, nah, mai mult nu pocı, că nu-mi place să roșesc în pablic(n-am mai roșit din 1998, 28 noiembrie), răspund în scris la mine-n pagină.
aici nu agonizăm, acilea ne dăm duhul. duhurile, care au mai multe:)))
p-dale, dale, damelooo :D

acuma să nu facem o obsesie/distincție din mimetisme.
ele-s bune, mai ales sub formă de sinceritate poetică, vorba unui serios critic de-am mieu.
să cânte muzica, să vină vrăjitoarele digitale cu măturicile de dinți, să ne scoată nisipul și ce mai e subiectiv printre colții noștri;)


M U L Ț U M E S C pentru scoaterea subtitlului.
te numesc vrăjitoare venusiană șefă, las formularul în pagina mea:)
stai atentă la asta mică, îți vânează postul:D

A N G E L I S S I M A!

VREI SÃ FII SOȚIA MEA?

just kiddin:D
scumpy
ți-aș da fo două nivele pentru subtitlu, m-aș identifica rapid cu harpia sado-maso aruncată desculțî în arena fără toreador/taur, doar așa, să muște nisipul de oftică...
m-aș identifica și cu monstrulețul căruia i se văd clar printre dinți resturile de la micul dejun, hălci întregi de la veleitariști protejați (prea)tare ”de sus”:)(ața dentară roșie e salvarea?)
m-aș uni sincer cu Oedipianul vindecat;)
m-aș dezice de amenințările sus-pusee în urma cărora nonparanoiul meu și-a retras textele.
m-aș iubi prin combustie instantanee cu micul meu univers liric, că d-aia l-am aruncat în arenă, spre folosință veșnică tuturorată:)

dar
nu mă îmbrac niciodată în roșu, docs mi-au spus că-s alergică, îi cred(modestă).
nu vreau să mor înainte de a apuca Jocurile Paralimpice din 2087.
nu mă deschid NICIODATÃ sincer în mediul virtual.
mimez.

dacă scoți subtitlul rămânem prietene virtuale pentru totdeauna și accept orice ironie, ba chiar le provoc cu plăcere.
plus că te scot zână de calendar în poemul meu. dar fără nume,ok?


p.s. multumesc mult pentru ”flamenco”.
vezi, de asta e bun blogul la casa omului, pentru retrospectivități utile:)

lol, m-am școlit la cluj, recunosc și îmi place zglobietatea ta cameleonică, adaptabilitatea excepțională la mediul agonic adicătelea. și, mai ales, mi-a plăcut poza din status, aia da reprezentare psycho :)
cât despre pohemul aci prezent:
titlul cel mai potrivit ar fi: ”delirul psihologului de gardă”:) dar nici ambițul de manifest nu strică.
multele simboluri mi-au lins lacrimile
eram curioasă, nu te-am citit reciprocitativ:p

u scary wo(o)lver :))
just kiddin\'

titlul era frumos să fie versul ”întotdeauna va fi toamnă”.
superb finalul, e clar lupul.
cu moarte si cu lup, titlul atrage, dar celălalt titlu ar pune în scenă o supriză frumoasă, am descoperi treptat că are blană și doar în final că e lup...
ar grada excepțional descoperirile, treaptă cu treaptă. am scris prin martie o proză în care ieșea așa la iveală animal(itatea). poate iei în considerare și varianta asta, așa, de dragul misterului.

mulțumesc pentru ăst lup.
dar de ce ai tranșat în atât de multe bucățele?
tu scrii clar, nu ai nevoie de trucuri de paginație, mane!

woof

Nefiind profa de română îmi permit să dau cu zarul: mai bine să nu căutăm poemele despre care scriem. Funcția mea umilă, de simplu cititor avizat, e presetată;)
Mai bine ia-o așa:
...mai există oameni vii care nu încearcă să fie la modă, și alții apreciază.
Ambele categorii au módele diferite. Dar au habar.
Ceea ce e foarte foarte bine.
Nu pot citi cu ochii tăi?

”Tae bo” cred că era
un titlu mai potrivit
pentru această textură
whitmanianmaiakovskiană.
La luptă!
Sau la naiba, desigur.

Un Dali mioritic a compus ceastă căutare?
:)


(Despre film pe mail, pls. Eu voi fi cea cu gura până la urechi si cu dintii la vedere)

foarte frumos articulat discursul tau poetic...
incearca sa privesti putin, aceleasi imagini, printre gene.

revin cu placere

deci, până la urmă, ești un mare mincinos: văz că ți-e bătut în cuie sexul!
asta ar fi singura explicație de ce dai doar din copită.
gud miau;)

sunteti absolut identici, dan & alberto, doar că unul dintre voi a citit alt manual de poezie :D

referitor la text:
strofa 1 - senzorialul
a 2-a - decantarea sentimentală
3 - interogația filosofică năruită de artă, doar așa de-al neaibii, să rămână senzorialul bine pătruns
4 zbaterea între nivele de percepție, dorința de a simți/gândi clar, inutilitatea
”nici sexul nu e bătut în piele” e o idee superbă și absolut surprinzătoare la un bărbat!!cam simpluț exprimată, bănuiesc, tot din rațiuni de macho nehotărât dk să rămână macho sau să intelectualizeze:D
just kiddin”, man, vroiam să spun ”să fie doar intelectual”;)


p.s. mă tot uit la comment-urile tale, dan mihuț, și nu-mi vine să cred ce fire adânci ai în scris, și în ce copite te împiedici p-acilea pin subsoale.
păcat.
nu te deranja să-mi dai și mie citate/parafraze meta-roz-croceene, că am și io google.
zbye.