Motoc Lavinia

- Ia spune tu, ce este poezia? - Poezia este intr-un piept de albatros mic sub o platosa de razboinic plecat flacau din sat, intors acasa barbat, o corabie cu buline neasortata unui

daca as putea lua viata de la inceput pe covor de-a busilea cu suzeta de gat as cuceri mai intai teritorii mici un colt de camera, un fotoliu stramb un genunchi de bunic as creste mare pe rand

Uitarea nu desfigureaza, sufletele sunt ca niste corzi subtiri de harfa, pe care o balerina gliseaza cu fosnet de satin de aceea tin minte Hansel arunca pietricele sa gaseasca drumul inapoi,

Saxofonistul tarziu, intr-o toamna ranceda Dumnezeu picura ploaia dintr-o lumanare vestejita singuratatea –i supura printre degete de fildes. Tu imi legai sireturi la tenisi in forma de inimi si

stau pe polita unei zile de miercuri, respir in aval de acolo ma tine de sfoara o pasare de opal cineva mi-a umplut conturul de tinichea cu paie ( sau asta era dintr-o alta poveste, cu o

Ce vezi ? Vad un copil ce s-a imbaiat in apa de ploaie si polen de soare s-a invelit pe cap cu un prosop de cer pentru baieti , roz pentru fetite intr-o balta a gasit un pui de ocean in care

Amusinare O plaja de zahar candel diamantina spuneai: lumea nu incepe si nu se sfarseste la tine Doar se intrerupe abrupta ca o lebada franta intre o sfera si o lauta Asteptare Cand imi

Era un fel de seara pe o plaja oceanul se tara ca o soparla printre picioare spre o sinucidere a soarelui intr-un pahar cu nisip apoi se vopsea in culorile razboiului si urla prin sternul lor ca o

Ratacesc matasos in taxiuri pepit ( To the station, thank you, cu accent izbavit, e britanic!) pe genunchi tin trecutul in valiza de-o schioapa (dinozauri freamata intr-o lume de zahar pe unul

Nu te mai juca atâta cu moartea, bestie frumoasă cu suflet oval, n-o mai încerca tu cu vârful degetelor cu venele cu nervurile tale diavol fragil nu-I mai râde-n nas excitat de lumină nu te mai lungi

Veti spune ca in Somalia copiii au burti flamande Eu ma piaptan de cuvinte lungi, lucioase, in oglinda. Si ca se moare alb pe Everest veti zice Eu ma destram in vitralii si degust un vin de

Intoarcerea acasa cu biletul in mana Rucsacul de atta tine-n palme o lume strapunsa ( baionete de vise si iluzii desculte) carceii urca- n vie , coloana infinita ganduri da fata ude, in iarba roua si

\"My favorite color is pink\" ea spunea si tinea de labuta un iepure accidentat nu intelegea de ce ma asteptai cu palmele potir fara sa cobori din fotografii sa-mi intinzi galant un pahar cu

Altadata ehe eram evantai de carne, o roata doar tu ma rasfirai cu degetele peste ape nufar purtam mai ales catuse de iarba la glezne le dezlegai cu gura ta alene iti cantam dintr-o pasare- lira

Esti atat de alba pe dedesubt, atat de alba, ca vantul isi ia ramas bun cu nisipul marea intinde gatul lung de zebra printre talpile mele ( piatra ponce doua la zece mii, aveeem) un zmeu trage

Apleaca-te spre mine precum taietorul de lemne despica-ma pana dincolo de inele esentiale de femeie Lasa sa ti se intample orice: teama, durere dupa ploaie fug intotdeauna melcii