MPMonica Mihaela Pop
Verificat@monica-mihaela-pop
„Vae victis!”
Un om obișnuit, cu gânduri, trăiri, iubiri, decepții și alte câteva din cele ce ne înalță sau coboară.
Despre text nu se poate spune că e chiar sub mediocru. Desigur, nu e nici cine știe ce minune de poem, n-am pretenția asta. E doar o stare de moment, fără ca prin afirmația asta să-mi caut cumva vreo scuză că nu am scris mai bine. Asta sunt astăzi! Puțin fără rost, puțin prea sus, puțin prea jos.
Mulțumesc pentru trecere și cuvinte!
Cele bune, Cosmina!
Pe textul:
„Poem fără nici un rost" de Monica Mihaela Pop
Înseamnă că poemul și-a atins scopul propus în titlu.
Cele bune!
Pe textul:
„Poem fără nici un rost" de Monica Mihaela Pop
N-am avut un pian la îndemână, dar Charles Aznavour l-a suplinit cu succes.
În textul tău am găsit o altfel de muzică, aceea a uniunii dintre interpret și instrumentul la care cântă. Frumoase sunt aripile acestea!
Cele bune!
Pe textul:
„Si l-am pierdut..." de Anca Mortensen
N-ar trebuie să postezi atâtea texte într-o zi. Scad șansele de a fi citite și comentate.
Cele bune!
Pe textul:
„Odă" de Cristian Melesteu
N-aș putea spune că nu-mi place. Ba dimpotrivă!
Doar că se repetă de prea multe ori \"sentimentele\". Poate găsești o soluție, bineînțeles dacă crezi că am dreptate.
În rest, toate bune, interesant textul.
Pe textul:
„Copacul ciudat" de Cristian Melesteu
Poate că prietenul nostru M.G. nu are nevoie acum de poeme deosebit de frumoase. Poate că are nevoie doar de prieteni.
Și prietenii îi sunt aproape, asta pentru că distanțele se comprimă în aceste câteva cuvinte pe care le lăsăm fiecare aici. Suficient pentru ca el să știe că nu e singur.
De departe și cu drag, prietenului meu M.G.!
Tot binele!
Pe textul:
„el adoarme în scaun" de Liviu Nanu
Încântată de vizită, Adrian!
Cuvintele tale mă fac întotdeauna să îmi doresc să pot scrie mai mult și mai bine.
Cu drag!
Pe textul:
„crochiu" de Monica Mihaela Pop
În palmele lui Adrian, sonetele sunt așezate precum cărămizile, unul peste altul, legate între ele prin trăirile personale ale autorului. Cuvintele zămislesc liniști și zbucium, cântece ori tânguiri ale sufletului.
Se cuvin felicitări, atât lui Adrian cât și Mariei, cea care nu pierde nici un prilej pentru a ne dovedi că perseverența și răbdarea sa nu au margini!
Cu drag!
Pe textul:
„Triplă prezentare de carte la Salonul Editurilor Transilvane" de Maria Prochipiuc
pe-aici sunt, doar că stau mai mult în culise, urmărind desenele în creion ale personajelor și jocul de lumini. Și stele!
Și încă nu ninge, toamna nu se dă dusă ușor de pe la noi :)
Pe textul:
„fără titlu" de Virgil Titarenco
plecările
curg
între noi
neînsemnate
ultimul sărut va fi
întotdeauna
primul
Pe textul:
„fără titlu" de Virgil Titarenco
O sugestie pentru ultimul vers ar putea fi:
\"La crima de a nu iubi de-ajuns\",
deși astfel se schimbă timpul trăirii insuficiente a sentimentelor.
Cele bune!
Pe textul:
„Poem pe întuneric" de Lory Cristea
Se pare că ne citeam reciproc, în același timp.
Mulțumesc! Mă bucur să-l știu cu tine!
Pe textul:
„ca și când" de Monica Mihaela Pop
Voi citi, pe înserate desigur, urmele prin zăpezi prematur prinse la urechile visului.
Ultimul vers strică puțin ritmul poemului, are două silabe în plus. Poate găsești o soluție.
Cu drag!
Pe textul:
„Poem pe întuneric" de Lory Cristea
Interesant abordezi tema.
Oare cine n-ar vrea, la un moment dat, să-și dea erase pentru ca mai apoi să o ia de la început?! La fel ca motociclistul din povestea lui Ted. La fel ca mine, sau ca altcineva.
Cele bune!
Pe textul:
„erase" de Anne Marie Oprea
Îmi pare că mă aflu în fața unui tablou, povestind încet și în nuanțe calde, istoria unei mari iubiri.
Iar dincoace ...
Pe textul:
„Despre povești" de lucian m
zilele
trec
așa
fragile și nestatornice
gânduri
din când în când,
ca niște inimi fără soț,
curcubeiele își mai amestecă anotimpurile
pe aripi de îngeri virgini
ne rămân în palme doar amintiri
despre cum ar fi fost
dacă
Cu drag!
Pe textul:
„Dorința de iubit" de Maria Prochipiuc
Frumos! Poem dulce-amărui al amintirilor din copilărie.
Cu drag!
Pe textul:
„Șevalet" de Lory Cristea
depărtări
înfiorând aerul toamnei
cu mirosul crizantemelor
crescute frunții tale
gânduri
Pe textul:
„Aer" de Gabriela Marieta Secu