Peron interzis

O poezie superba. Am intrat pe site special ca sa iti spun ca mi-a placut, ca m-a atins.
Mi-a placut enorm prima strofa. Finalul en Francais are deasemenea un farmec aparte.

\"de unde sã importãm dimineti de duminicã cu sot
sau sotie, dupã caz\"

Se pare ca traim intr-o lume a diminetilor de duminica impare, fara sot( sau sotie dupa caz) desi inca mai exista asteptari nepereche pe peroane interzise.

Felicitari !

Trandule, pentru fragilitatea (doar aparenta!) si sensibilitatea acestor versuri:
\"ciudat de greu cerul ne stă rezemat în coate pe tâmple,
albastrul
nu-i va fi niciodată de ajuns pentru aripi
și cu prohibiția asta neanunțată nu avem
de unde să importăm dimineți de duminică cu soț
sau soție, după caz\"

si

\"spui că sufletul tău cu circuit închis e în vacanță și că
se poartă dextrocardia la bărbați
dar la știrile nopții tocmai s-a anunțat că toate trenurile
personale
au peronul în stânga căii lactee\"

imi voi lua si eu un bilet alaturi de tine.
un acelasi bilet de circuit inchis, pentru suflet.

foarte frumos.

Dana

P.S. am remarcat si grija cu care ai elaborat textul.
cursivitatea ideii pe care am simtit-o.
si asa cum a spus-o si Anca, farmecul finalului in franceza