Poezie
cântec de nemoarte
1 min lectură·
Mediu
mă bate-un gând
trecând
să plâng
să dor
să mor
cântând
mă bate-o apă
șchioapă
să uit
să fug
să curg
râzând
și-un nor mă bate
călător
să râd
să cânt
și-apoi să calc
trăind
pe moarte
054.488
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Monica Mihaela Pop
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 37
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Monica Mihaela Pop. “cântec de nemoarte.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/monica-mihaela-pop/poezie/159648/cantec-de-nemoarteComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MPDistincție acordată
MPMaria Prochipiuc✓Pe moarte trăind, să calc și-apoi să cânt, să râd, călător mă bate-un nor, apoi râzând, să curg, să fug, să uit, șchioapă mă bate-o apă și iar cântând, să mor, să dor, să plâng, trecând , mă bate-un gînd…. Sau: cântând, mă bate-o apă și-un nor mă bate, trecând călător peste moarte, să uit trăind, să fug pe moarte, să uit cântând, mă bate-un gând…trecând să mor, râzând, și-apoi să calc, să fig , să dor…să curg
0
MPAi transformat cântecul într-o incantație, Maria. Mi te imaginez, în fața unei lumânări, legănându-ți mâinile și rostind-o șoptit.
Mulțumesc!
0
RRGândul devenit spot pe ecranul lăuntric luminează o plângere, un dor, un cântec de nemoarte, o uitare, o fugă de sine, un râs izolat, iar ecoul său reverberează în spațiul trăirii călcând pe moarte.
Versurile extrem de scurte dau un ritm special, o curgere lină fără obstacole , ca pulsațiile unei inimi.
Versurile extrem de scurte dau un ritm special, o curgere lină fără obstacole , ca pulsațiile unei inimi.
0
FFba aici e Monica mea cea de toate zilele, ca dor mi-era de ea si de pletele ei azvarlite vantului si de trop-trop-galop zambarit de cuvant cuibarit in coltul cu nume de soare rasare rasare si cu gust de icoana dalba
ba sa stii...aici e Monica mea cea de toate zilele.
ba sa stii...aici e Monica mea cea de toate zilele.
0
MPRăzvan, sunt bucuroasă de întâlnirea virtuală! Sunt măgulită de comparația gândurilor mele cuminți cu un val de lumină.
Dana, draga mea Dana, poate sunt patetică când spun asta, dar mi s-au umezit genele citindu-ți cuvintele. Simt nevoia, uneori, să-mi încarc sufletul cu versuri simple, culese parcă din largul câmpiei. De-asta mă recunoști mai bine aici, sunt fata născută din florile altiței.
Cu drag!
0