Poezie
utrenie
1 min lectură·
Mediu
la mine în cartier soarele răsare cu întârziere,
mai ales duminica,
spun unii că ar umbla desculț prin rai și că-n urma lui
se hârjonesc amorași dolofani
și rozalii
alții spun că urlă la lună,
mai precis la jumătatea pe care nu o vede,
dimpreună cu câinii sălbatici ai infinitului și că numără stelele,
logostele
iar dimineața nu se poate trezi la primul cântat
al cocoșului
dar mai sunt câțiva, puțini la număr,
care spun cu mâna pe inimă că-l văd mereu de-a dreapta tatălui,
că-i atârnă de umeri Lyride și-i răsar de sub tălpi brândușe
și că-n preajma lui miroase a iarbă nouă
și miei
astăzi merg și eu
la mir
035.283
0
din care rasare, se pare,
un rasarit de soare.
Si
trandafiri albastri-n lumina.
si, mai jos, desi trebuia mai sus,-
mirul, care, ce-i drept,
miroase inclusiv
a petale de trandafirasi.