Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

primul principiu alchimic

adăpostul hipnotic

1 min lectură·
Mediu
nu ținta, structura verticală a anului bisect
cu baza ombilicală atârnată-n origini
nu vasul, mulajul anatomic de gips
ce-și scutură dulcele damf al exilului
de-a lungul acestor linii, profunzimi...
profunzimi către înalt
primul principiu alchimic
monologul inventat ca o respirație simplă
o roată transparentă a spiritului tău
prea artistic.
abia te simt îmbrățisând chemarea
ori freamătul oricărui obiect pământesc
măsurat în albastrul promis 
crusta adăpostului nostru hipnotic.
"trebuie să rămâi " - am spus
"trebuie să retrăim rătăcirea aceea
printre obstacole fără sens..."
dar tu te schimbi
te preschimbi neîncetat la miezul nopții
ca să justifici minunata aventură
a metalelor cosmice.
nu spui nimic
eu generez sentimentele vii.
012.355
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
108
Citire
1 min
Versuri
23
Actualizat

Cum sa citezi

Mondea Adrian. “primul principiu alchimic.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mondea-adrian/poezie/14102983/primul-principiu-alchimic

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
“Generezi sentimente vii” din cuvinte însuflețite de bagheta magică a sensurilor, a căror “alchimie” preface poezia în filigrane de aur, noi singuri ne creăm “obstacole fără sens”, căci eul nostru e stresat de problemele care se adună, și ar trebui să lăsăm timpul să le dizolve în substanța sa.
Simt în poezie “respirația” “spiritului tău artistic”.
0